Răsturnare de situaţie la Spitalul Judeţean Focşani. Curtea de Apel Galaţi s-a pronunţat, marţi, pentru suspendarea actelor administrative prin care Constantin Mândrilă a fost demis.
„Admite cererea de suspendare formulată de reclamantul Mândrilă Constantin, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii şi în consecinţă: Suspendă executarea Ordinelor Ministerului Sănătăţii nr. 2483/12.10.2020 şi nr. 2484/12.10.2020, până la soluţionarea definitivă a cauzei”, se arată în decizia instanţei.
Pe 12 aprilie 2020, Constantin Mândrilă, care fusese confirmat pozitiv la COVID-19 şi afla în izolare la un domiciliu ales, a fost luat cu izoleta, deşi asimptomatic, şi transferat la secţia de Boli Infecţioase a SJU Focşani, la cererea prefectului judeţului Vrancea Gheorghiţă Berbece. Acesta a ieşit din spital după mai bine de o lună, dar între timp la conducerea SJU Focşani fusese numită, de către ministrul Nelu Tătaru, o echipă militară condusă de colonelul Alexandru Keresztes de la Spitalul Militar Braşov.
O lună mai târziu, ministrul Nelu Tătaru a numit-o interimar la conducerea SJU Focşani pe Elena Codruţa Neagu. Numirea a fost făcută pe perioada de concediu medical a managerului Constantin Mândrilă, dar în luna octombrie, când acesta s-a întors din concediu medical, a primit cele două decizii de la minister, de suspendare şi respectiv de încetare a contractului de management, pe care ulterior le-a contestat în instanţă.
Constantin Mîndrilă a fost condamnat definitiv, în luna februarie a acestui an, de către Curtea de Apel Galați să plătească un prejudiciu de aproape 70.000 de lei, în solidar cu alți patru angajați din subordine, pentru o pagubă adusă chiar instituției pe care o conduce.
El a încheiat cu o firmă privată un contract de „prestări de servicii de consultanță privind prevalidarea datelor clinice medicale ale spitalului”, în fapt o cheltuială nejustificată așa cum a reieșit dintr-un control al Curții de Conturi, aducând prejudicii unității spitalicești.
La data încheierii contractului la nivelul unității nu fusese aprobat bugetul, iar operațiunea nu a fost supusă controlului financiar preventiv propriu.
„Prin încheierea contractului bugetul unității a fost prejudiciat cu suma de 68.941 lei din care 64.480 reprezintă plăți nelegale, suma de 2.677 lei reprezintă dobânzi, iar 1.784 lei penalități de întârziere”, s-a arătat în documentul întocmit de Curtea de Conturi.