Rata anuală a inflației coboară sub 15%. Care sunt alimentele care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an

În topul scumpirilor se află uleiul cu 52%, cartofii cu 41% și făina cu 33%.

„Preţurile de consum în luna iulie 2022 comparativ cu luna iunie 2022 au crescut cu 0,9%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 11,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 este 15,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) este 10,1%”, se arată în comunicatul INS.

Citește și Adrian Vasilescu, veşti proaste pentru români. Consilierul de strategie al BNR explică de ce scade puterea de cumpărare de la o lună la alta

Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2022 comparativ cu luna iunie 2022 este 100,46%.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

Veşti proaste pentru români. Scumpirile continuă până în 2026, ce urmează după scumpirea curentului electric: „Vor creşte cu cel puţin 30%”

Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) determinată pe baza IAPC este 8,7%.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate marţi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

BNR estima în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.

Rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului III, iar din trimestrul IV se înscrie pe o traiectorie descendentă, sub ipoteza detensionării graduale a pieţelor en gros de energie şi a celor ale produselor agroalimentare, precum şi a disipării treptate a sincopelor în lanţurile globale de valoarea adăugată, dar şi ca urmare a unor efecte de bază, după corecţiile puternic ascendente ale preţului energiei din 2021, înainte de implementarea schemelor de sprijin ale consumatorilor casnici.Potrivit băncii centrale,

Potrivit prezentării, BNR se aşteaptă la o întrerupere temporară a tendinţei dezinflaţioniste în trimestrul II din 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale.

La orizontul prognozei, iunie 2024, nivelul proiectat este de 2,3%, în interiorul intervalul ţintei de inflaţie, pe fondul manifestării unui efect de bază substanţial.

Citește și Mugur Isărescu: Dobânzile se îndreaptă spre o zonă de normalitate, chiar dacă momentan sunt încă la jumătate faţă de nivelul inflaţiei