În urma unui studiu publicat în jurnalul „Lancet Public Health”, cercetătorii de la University of Waterloo din Canada și de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au descoperit că progresul înregistrat contra ceea ce ei au numit „epidemia globală de tutun” a fost substanțial, însă nu au fost îndeplinite încă obiectivele cuprinse în acest act.
Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului (FCTC — Framework Convention on Tobacco Control) a OMS, care a intrat în vigoare în 2005, obligă cele 180 de țări semnatare la instituirea de majorări la taxele asociate tutunului, crearea de spații publice în care fumatul să fie interzis, aplicarea etichetelor cu avertismente și a reclamelor publicitare sugestive și susținerea serviciilor pentru combaterea fumatului.
Fumatul cauzează cancer de plămâni și reprezintă un factor major de risc pentru afecțiunile cardiovasculare precum cum ar fi bolile de inimă și accidentul vascular cerebral, care ucid mai mulți oameni decât orice alte boli.
Potrivit OMS, tutunul este răspunzător de moartea a circa șase milioane de persoane pe an la nivel global și constituie o povară ce atârnă greu pe umerii economiei mondiale. Costurile anuale asociate îngrijirii medicale și scăderii productivității celor care se îmbolnăvesc din cauza fumatului sunt estimate la circa 1 trilion de dolari.
Citeşte şi STUDIU: Utilizarea ţigărilor electronice este mult mai sigură decât fumatul tradiţional
Studiul a analizat datele OMS prelevate din 126 de țări — 116 dintre ele fiind semnatare al FCTC — și a urmărit și comparat implementarea celor cinci măsuri-cheie, din 2007 până în 2014, cu scopul de a observa legătura dintre politicile solide și ratele fumatului. Potrivit concluziei, în medie, ratele fumatului au scăzut la 22,2% în 2015 de la 24,7% cu un deceniu înainte. Însă tendințele au variat, observându-se o scădere în 90 de țări, o creștere în 24 și o stagnare în 12.
Țările care au implementat integral mai multe dintre măsurile FCTC au înregistrat cea mai mare reducere a ratelor fumatului, se mai arată în concluziile studiului. Per total, fiecare măsură adițională a fost asociată cu o diminuare a ratei fumatului de 1,57 puncte procentuale — ce corespunde cu 7,1% mai puțini fumători în 2015 în comparație cu 2005.
Cercetarea nu a reprezentat o analiză integrală la nivel global deoarece numai 65% dintre țări dețineau datele necesare, însă a cuprins state din toate categoriile de venit și din toate regiunile.
Oamenii de știință au notat, de asemenea, că și alți factori pot determina o scădere a ratei fumatului în afară de recomandările cuprinse în FCTC. „Informațiile nu au permis o analiză detaliată a impactului politicilor diferențiate”, a declarat Geoffrey Fong de la Waterloo University, coautor al lucrării. Acesta a făcut un apel la realizarea de studii suplimentare pentru a evalua impactul tuturor politicilor FCTC, acestea putând „contribui la acordarea de asistență țărilor prin recomandarea celei mai potrivite politici, cu cel mai mare beneficiu”.
Citeşte şi Fumatul în timpul sarcinii, asociat cu leziunile oculare la copii