Ratele românilor sar în aer. J.P. Morgan: BNR va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5%

Echipa de economişti de la J.P. Morgan consideră că Banca Naţională a României (BNR) va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5% în 2023 pentru a reduce inflaţia, care a crescut la cote nemaivăzute din anii ’70, cel puţin în SUA.

În România, inflaţia a ajuns în noiembrie 2021 la 7,8% faţă de noiembrie 2020, după ce în octombrie a fost de 7,94% faţă de octombrie 2020. Această scădere se datorează plafonării preţurilor la gaze şi energie.

Guvernul îngheaţă salariile demnitarilor. Majorări doar pentru profesori, brancardieri şi asistente

Într-un raport adresat investitorilor, văzut de ZF, economiştii de la J.P. Morgan spun că inflaţia va creşte la un vârf de 9% în trimestru al doilea din 2022, după ce va expira plafonarea preţurilor la energie şi gaze.

Alte articole

BNR, raport despre banii românilor din bănci. Cifrele oficiale ale Băncii Naţionale

Veşti bune de la BNR pentru românii care au economii „la ciorap”

Raportul semnat de Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, fost economist la ING Bank România, şi care acum lucrează la Londra pentru J.P. Morgan, semnalează faptul că BNR este prea optimistă în privinţa evoluţiei inflaţiei.

Până acum BNR a acţionat prea târziu şi prea puţin în majorarea dobânzii de politică monetară ceea ce va implica majorări mai mari ulterioare, cum ar fi în şedinţa din 10 ianuarie 2022, când Banca ar putea creşte dobânda de referinţă cu 0,5%.

Virgil Popescu: Mai devreme de 2026 nu vom începe exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră
În şedinţa din noiembrie, spre surprinderea analiştilor, BNR a majorat dobânda cu numai 0,25%, de la 1,5% la 1,75%, când piaţa se aştepta la o creştere la 2%. BNR a sacrificat inflaţia pentru a susţine economia şi creditarea care în T4 au început să dea înapoi.

Conform celui mai recent raport în privinţa inflaţiei, BNR crede că ar putea readuce inflaţia la 3%, ţinta Băncii Centrale în T3 din 2023.

Potrivit J.P. Morgan, BNR prognozează, din nou, o inflaţie prea mică pe termen mediu, iar dintr-o perspectivă regională, România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază (core – n.red), uşor sub cea din Polonia şi mult sub cea din Cehia, Ungaria şi Germania.

Economiştii notează că BNR a reacţionat cel mai puţin la creşterea inflaţiei. De asemenea, având în vedere politica guvernului, este probabil ca creşterea salariilor să rămână robustă, chiar dacă piaţa forţei de muncă nu se va înăspri atât de mult pe cât se aşteaptă.​

Rate mai mari cu sute de lei. Indicele ROBOR s-ar putea să sară de 4%

BNR se pregăteşte să crească din nou dobânda cheie. Astfel, o rată medie de 1.500 de lei, de exemplu, ar creşte şi cu 250 de lei.  La anul va fi o presiune mai mare pe indicele ROBOR, care s-ar putea să sară şi de 4%, spune analistul economic Adrian Asoltanie. Un român care a luat un credit pe 30 de ani, în valoare de 300.000 de lei, avea în luna noiembrie o rată lunară de 1.538 de lei, calculată la un indice ROBOR la 3 luni de 2,6%. Specialiştii spun că în condițiile în care același indice va ajunge la 3%, persoana respectivă va plăti mai mult cu 78 de lei, iar dacă indicele ROBOR creşte şi mai mult şi va atinge pragul de 4%, clientul va plăti mai mult cu 261 de lei pentru aceeași rată lunară.

Datoria României a ajuns la 132,63 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie – octombrie 2021, cu 5,827 miliarde euro, la 132,63 miliarde euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

„În perioada ianuarie – octombrie 2021, datoria externă totală a crescut cu 5,827 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 96,438 miliarde euro la 31 octombrie 2021 (72,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,1% faţă de 31 decembrie 2020; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2021 nivelul de 36,196 miliarde euro (27,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,8% faţă de 31 decembrie 2020″, arată datele BNR.

Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie – octombrie 2021, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 13,850 miliarde euro, comparativ cu 8,767 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2020.