Ratele românilor vor creşte din nou. Un nou record pentru indicele ROBOR

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 7,21% pe an, de la 7,18% pe an, miercuri, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 7 mai 2010, respectiv 7,25%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Preţ benzină şi motorină 21 iulie 2022. Cât au ajuns să coste carburanţii la pompe. Veşti bune pentru români
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,38%, de la 7,34% anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 7,51%, de la 7,45%, miercuri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Alte articole

Mugur Isărescu, veşti bune pentru români. De când scad ratele la credite

Românii cheltuie mai mult decât câștigă și mulți ajung datori la bănci din cauza cardurilor de credit cu ”dobândă zero”

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Când să-ţi amâni ratele la bănci. Banii pe care îi vei plăti în plus la credit
„Roborul la 3 luni ar putea prin urmare să atingă un maxim în jurul valorii de 7,5% în acest an, urmând ca din 2023 să fie create condiţiile pentru ca Banca Naţionala să tolereze niveluri ceva mai bune ale lichidităţii şi astfel ratele de piaţă să coboare uşor fără modificarea dobânzii cheie. Astfel, Robor la 3 luni ar putea să se întoarcă înapoi sub 7% spre finalul lui 2023”, precizează Valentin Tătaru.

Adrian Codirlaşu este de părere la rândul său că valoarea ROBOR la 3 luni poate să crească până undeva în jurul valorii de 7,5%, dar 0 creştere peste acest nivel ar avea o influenţă negativă asupra inflaţiei şi atunci probabil BNR va mai renunţa la controlul foarte strâns al lichidităţii pentru a nu permite ROBOR o creştere peste aşteptări.

Precizăm că ROBOR la 3 luni este indicatorul care stă la baza formării majorităţii dobânzilor la creditele în lei acordaate companiilor. În principal la liniile de credit pentru capital de lucru. În condiţiile în care statul a garantat şi foarte multe credite pentru companii prin programul IMM Invest demarat în timpul pandemiei, un ROBOR prea ridicat ar crea totuşi probleme în privinţa ratingului companiilor împrumutate, a provizioanelor pe care băncile ar trebui să le mărească în condiţiile modificării ratingului companiilor şi, bineînţeles, în privinţa rambursării efective a împrumuturilor.

După ce inflaţia a ajuns la 15,1%, unele din previziunile analiştilor s-au revizuit. Astfel, în 2022, ROBOR 3 luni este văzut la un nivel de 7,5%, dobândă cheie de 6,25%, inflaţia la final de an de 13%-14%. În 2023, ROBOR la 3 luni are şanse să scadă sub 7%, iar inflaţia să revină la o singură cifră, după cum spun analiştii financiar- bancari. Un Robor 3M peste 7,5% ar avea efecte negative asupra economiei.
Estimăm că inflaţia a ajuns într-o zonă de oarecare stabilitate pentru următoarele câteva luni. Este posibil ca acest 15.1% să fi fost maximul ciclului inflaţionist, deşi nu putem exclude nici valori uşor mai mari în următoarele 2-3 luni. În orice caz, deviaţii semnificative de la valoarea actuală nu anticipăm, iar finalul anului ar putea să găsească inflaţia în jur de 13%. În acest moment estimăm o inflaţie medie de 13% pentru întreg anul 2022 şi 8.9% pentru 2023. Având în vedere contextul global şi mai ales şansele unei recesiuni economice, începe să se contureze posibilitatea ca inflaţia de anul viitor să surprindă în jos”, a declarat Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank România.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA, Asociatia Analiştilor Financiari, şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR) este de părere că „inflaţia nu se va opri la 15,1%. Ea va continua să crească spre 16%, urmând ca odată cu trimestrul IV, nivelul acesteia să se reducă, pentru a ajunge la sfârşitul anului la 14%. De asemenea, pentru anul 2023 vedem inflaţia în continuare de două cifre o vreme, urmând ca spre finalul anului nivelul acesteia să scadă sub 10%, undeva la 9%. Bioneînţeles, cu condiţia să nu apară elemente perturbatoare, care ţin în special de evoluţia războiului”.

De altfel, guvernatorul BNR a spus după ultima şedinţă de politică monetară din luna iulie 2022, că 12 luni de acum încolo vom avea inflaţie de două cifre. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat la randul său că inflaţia va atinge vârful în trimestrul al III-lea din 2022.