Premierul Nicolae Ciucă a subliniat relevanța acestui demers și a spus că România se află printre primele țări care au demarat procesul de ratificare a protocolului.
„Doresc să subliniez că azi avem un proiect de lege care vizează ratificarea protocolului de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO. Este un demers pe care îl facem fiind conştienţi de valoarea strategică privind aderarea celor două ţări la Alianţa Nord-Atlantică. Este un demers pe care-l considerăm cât se poate de relevant. Ne înscriem în rândul primelor ţări care au demarat acest proces de ratificare a protocolului”, a declarat premierul.
Protocoalele vor intra în vigoare după îndeplinirea de către toate statele membre NATO a procedurilor legale interne necesare în acest sens.
Cabinetul Ciucă urmează să discute miercuri şi un proiect de lege privind aderarea României la Convenţia cu privire la înregistrarea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, deschisă pentru semnare la New York la 14 ianuarie 1975. Conform proiectului, Agenţia Spaţială Română înfiinţează şi administrează registrul naţional al obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic.
De asemenea, premierul a mai spus, la începutul ședinței de guvern, că pe ordinea de zi e și o ordonanța de urgență importantă pentru proiectele cu finanțare europeană.
„Tot astăzi vom avea în primă lectură pachetul de legi pe care Ministerul Învăţământului urmează să le prezinte în primă lectură. Vorbim de pachetul de legi prin care continuăm programul „România educată”. Este vorba de legea învăţământului preuniversitar şi legea învăţământului superior.
De asemenea, avem pe ordinea de zi o ordonanţă de urgenţă care este foarte improtantă pentru proiectele pe care le derulăm cu finanţare europeană. Vorbim de OUG privind măsurile pe proiectele privind infrastrucutra de apă şi apă uzată. Discutăm de o finanţare europeană de 2,2 miliarde de euro.
De asemenea, modificarea unor acte normative în ceea ce priveşte ajustarea preţurilor în desfăşurarea programelor de infrastructură. Aici avem în vedere o sumă de 1,5 miliarde de euro. În total, 3,7 miliarde de euro. Practic, prin acest demersuri continuăm consilidarea întregului angajament al Guvernului privind creşterea procentului de absorbţie a fondurilor europene. În primele şase luni de zile, putem să anunţăm public că avem o rată de creştere a absorbţiei de 7% şi prin măsurile pe care le vom lua în continuare ne asigurăm că această rată de absorbţie va creştere. Atrag atenţia asupra îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor astfel încât să putem să continuăm accesarea banilor din PNRR”, a spus Ciucă.
„Avem de-a face cu o compromitere totală în mod deosebit pentru culturile de primăvară. ploile n-au putut satisface pretenţia plantelor.
Îi urez bun venit domnului Daea în Guvern. Am văzut, domnule ministru, că deja aţi început activitatea şi aţi fost în teren într-o serie de judeţe, în special în judeţele afectate.
Încă de săptămâna trecută am discutat atât cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, cât şi cu reprezentanţii Ministerului Mediului pentru atenţia pe care trebuie să o acordăm situaţiei generate de seceta pedologică, de asemenea, măsurile pe care trebuie să le luăm ca să continuăm sprijinul pe care-l acordăm domeniului agriculturii.
Am discutat o serie întreagă de măsuri care s-au contrezitat în pachetul de sprijin pentru România. Odată ce aţi avut aceste prime evaluări, o să continuăm tot ceea ce înseamnă impactul acestei secete persistente şi să găsim soluţii pentru a putea să sprijinim fermierii români.
Vă asigur pe dumnevoastră şi pe întregul Guvern că ministrul Daea va avea o abordare responsabilă vizazi de portofoliul pe care astăzi îl începe cu un act normativ extrem de important pe care-l punem pe ordinea de azi şi anume asigurarea accizei la motorină pentru a executa lucrările în câmp.
Evident că actul răspunderii guvernamentale m-a îndemnat să folosesc prima secundă de timp pentru a vedea la faţa locului ce se întâmplă, motiv pentru care după îndeplinirea formală a actului constituţional de a depune jurământul, (…) sunt în Guvern să vă spun ce am constatat.
E necesar să văd ce se întâmplă la faţa locului, ştiind că în informările pe care le primeam de la instituţiile de specialitate seceta pedologică în România era o realitate şi este o realitate.
Inginerul agronom trebuie să vadă acolo practic care este suferinţa plantei. Din acest punct de vedere, am putut vineri după-amiază până luni la orele 14 am putut să văd 10 judeţe, în ordine: Călăraşi, Galaţi, Brăila, Vrancea, Vaslui, Iaşi, Botoşani, Neamţ, Bacău, Buzău.
Trei aspecte principale se desprind: toate culturile care sunt în sistem irigabil şi care au fost irigate au o stare de vegetaţie corespunzătoare. Cu alte cuvinte, există perspectiva producţiei.
Pe suprafeţele care sunt în afara sistemului de irigaţii avem două situaţii distincte. O situaţie în care avem un grad de afectare generat pe areale mici în care ploile n-au putut satisface pretenţia plantelor. Aici avem de-a face cu o compromitere totală în mod deosebit pentru culturile de primăvară, respectiv porumbul şi floarea soarelui.
În alte zone sunt grade diferite de afectare. Am dispus la faţa locului (…) să mărim capacitatea de irigare acolo unde putem efectiv prin suplimentarea cu agregate astfel încât să creem nivele de exploatare pentru a putea împinge apa şi pentru a putea ajunge la rădăcina plantelor. Lucrul ăsta s-a întâmplat efectiv. Se materializează unde este posibil.
Am introdus în dispozitivul de lucru din structurile judeţene specialiştii care participă în baza ordinului pe care l-au emis prefecţii pentru a putea vedea la faţa locului măsurând, evaluând fiecare parcelă în parte să se constate ce s-a pierdut efectiv.
În al treilea rând, ministrul Bode cu celeritate mi-a dat sprijinul de a semna în 24 ore un act normativ cu o putere de ordin comun de ministru care deja în Monitorul Oficial. Prin acest ordin am dat libertatea fermierilor să poată să intervină imediat în funcţie de situaţia concretă, să-şi recolteze culturile care au fost calamitate şi să le schimbe destinaţia”.