Război în Ucraina. Preşedintele Republicii Belarus, principalul aliat al Rusiei, a cerut joi ca ţara sa să participe la negocierile asupra „războiului din Ucraina”, utilizând termenul a cărui utilizare a fost interzisă de Moscova, informează AFP.
Rusia denumeşte ofensiva sa „operaţiune militară specială” şi a interzis, în special mass-media, să utilizeze termenii de „război” sau „invazie”, sub ameninţarea unor grele pedepse cu închisoarea.
Vizibil agasat că nu participă la negocierile în curs între Moscova şi Kiev, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, ce a permis utilizarea teritoriului ţării sale de către armata rusă, a declarat că trebuie să fie asociat acestui proces.
Zelenski, anunţul aşteptat de toată lumea: Pentru cei care aleg să continue războiul este „sinucidere”
„Considerăm acesta un război care e chiar la uşa ţării noastre. Şi el (războiul) are efecte serioase asupra situaţiei din Belarus. De aceea, nu trebuie să existe acorduri pe la spatele Republicii Belarus”, a insistat Lukaşenko în timpul unei reuniuni a consiliului său de securitate.
Potrivit lui Lukaşenko, Moscova „înţelege” această poziţie, însă nu şi Occidentul, care nu întreţine aproape nicio relaţie cu Minskul, din cauza reprimării interne masive a opoziţiei şi a alianţei sale cu Rusia.
Ucraina nu doreşte Minskul la masa negocierilor, pentru că acesta a lăsat armata rusă să-şi lanseze ofensiva asupra Kievului de pe teritoriul belarus.
Moscova nu a spus niciodată că vrea să includă Minskul în negocieri, în timp ce Lukaşenko ţine să fie tratat pe picior de egalitate de Rusia, pendulând de peste două decenii între Occident şi Kremlin.
Potrivit lui Lukaşenko, „după război va veni timpul renaşterii şi reconstrucţiei” şi, în opinia lui, Occidentul va lua atunci Ucrainei bogăţiile sale.
„Fericirea trebuie căutată printre ai tăi. O spun demult, cele trei popoare slave (ruşii, belaruşii şi ucrainenii) trebuie, având în vedere ceea ce se întâmplă în lume, să ia loc la masă şi să se înţeleagă. De la egal la egal”, a declarat Lukaşenko.
Împotriva Republicii Belarus au fost aplicate sancţiuni economice grele pentru rolul său în ofensiva rusă, sancţiuni care lovesc o economie deja ultra-dependentă de Rusia şi sufocată de precedentele valuri de represalii economice occidentale.
Rusia acuză Ucraina că revine asupra unor propuneri iniţiale şi tărăgănează negocierile
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat joi Ucraina că a revenit asupra unor propuneri făcute în timpul rundei de negocieri desfăşurate la sfârşitul lunii trecute la Istanbul, ceea ce potrivit Moscovei ar fi un indiciu că preşedintele Volodimir Zelenski este ”controlat” de Washington şi de aliaţii săi, care-l determină să continue luptele, acuzaţii la care Kievul a răspuns cerând Moscovei să-şi ”reducă gradul de ostilitate”.
Miercuri, ”partea ucraineană a prezentat grupului de negociatori un proiect de acord în care este evident că ea revine asupra celor mai importante dispoziţii stabilite pe 29 martie la Istanbul”, a spus Lavrov într-un mesaj video, potrivit AFP.
Anunţ-şoc al omului lui Putin: „Războiul nuclear, varianta optimistă!”
”În acest document ucrainenii au formulat clar că viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina nu se vor extinde asupra Crimeii şi Sevastopolului. În proiectul de ieri, această afirmaţie clară lipseşte”, a exemplificat ministrul rus.
Potrivit acestuia, Kievul a revenit şi asupra unei propuneri ce prevedea că Ucraina nu va desfăşura manevre militare fără acordul statelor garante.
De asemenea, în noul document Kievul cere ca preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, să negocieze direct asupra Crimeii şi Donbasului, estul separatist prorus al Ucrainei.
Kievul urmăreşte aşadar să ”lungească la nesfârşit sau chiar să facă să eşueze negocierile, respingând înţelegeri deja găsite”, crede ministrul rus de externe.
”Noi vedem în asta că regimul de la Kiev este controlat de Washington şi de aliaţii săi, care-l împing pe preşedintele Zelenski să continue luptele”, a concluzionat şeful diplomaţiei ruse.
Cu toate acestea, a adăugat el, Rusia ”continuă procesul de negociere” şi a formulat o propunere de proiect de acord, despre care nu a dat detalii.
”Dacă Moscova doreşte să arate că este pregătită pentru dialog, atunci trebuie să-şi reducă gradul de ostilitate”, a reacţionat pe Twitter după acuzaţiile lui Lavrov negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak, care este şi consilier al preşedintelui Zelenski.
La negocierile desfăşurate pe 29 martie la Istanbul pentru găsirea unui acord pentru a pune capăt războiului provocat de invazia declanşată de Rusia pe 24 februarie, Ucraina a propus Rusiei ca, în schimbul neutralităţii, să primească garanţii de securitate din partea unui grup de ţări. O altă propunere formulată de Kiev către Moscova este negocierea într-un termen de 15 ani a statutului peninsulei Crimeea anexată de Rusia.
Însă Ucraina a cerut Rusiei ca mai întâi să-şi retragă trupele şi abia apoi să fie pus în aplicare un eventual acord, în timp ce Moscova insistă pentru recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste Doneţk şi Lugansk.
Între timp, Rusia şi-a retras trupele din zona capitalei Kiev şi din tot nordul Ucrainei şi negocierile continuă online, dar retragerea trupelor ruse din acele zone pare să fie o acţiune de regrupare înaintea unei intensificări a ofensivei în estul Ucrainei.