Război în Ucraina. – Doi morţi şi zeci de răniţi după atacuri ruseşti la Harkov şi Sumî. Ruşii ar fi folosit trei rachete Iskander cu muniţie cu dispersie pentru a ataca al doilea oraş ca mărime din Ucraina: Zelenski anunţă : „Aşa începe Rusia Vinerea Mare”
Atacuri ruseşti s-au soldat cu doi morţi şi peste 80 de răniţi în noaptea de joi spre vineri în Harkov şi Sumî, în nord-estul Ucrainei, au anunţat autorităţile ucrainene.
Loviturile au avariat clădiri de apartamente, o instituţie de învăţământ şi o afacere, potrivit serviciilor de urgenţă. „Acesta este modul în care Rusia a început această Vinere Mare – cu rachete balistice, rachete de croazieră, drone Shahed – mutilându-ne oamenii şi oraşele”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X
„Totul a zburat în toate camerele, ferestrele s-au spart”, a declarat Inna Hrîstici. „Soţul meu a murit”, spune femeia. Andrii Ponomarenko a povestit că el şi soţia sa au fost treziţi de lovitură şi s-au grăbit să îşi găsească fiica de patru ani printre fum şi geamuri sparte. „La început am crezut că sângele era al meu, dar s-a dovedit că s-a tăiat lângă ochi”, a spus el.
Contraofensivă puternică în Kursk și Belgorod, Rusia loveşte masiv forţele armate din Ucraina
Ministrul ucrainean de externe a declarat că Rusia a lansat patru rachete spre Harkov, dintre care trei balistice şi purtătoare de focoase de tip cluster. „Rusia este o maşină a terorii. Se va opri doar dacă o vom confrunta cu adevărata forţă”, a adăugat Andrii Sîbiha, la o zi după întâlnirea cu trimişii SUA, Franţei, Germaniei şi Marii Britanii la Paris.
Ukrainskaia Pravda citează procurori care susţin că ruşii au lovit Harkovul cu 3 rachete Iskander, a căror detonare a avut loc în aer pentru a provoca cât mai multe pagube în oraş. La Sumî, în apropiere de frontiera rusă, un atac cu drone Shahed de fabricaţie iraniană a ucis o persoană şi a rănit o alta, potrivit administraţiei militare locale.
Atacul de la Harkov a avut loc în jurul orei 5:10 dimineaţa şi a vizat cartierul Osnovianski, o zonă dens populată. O rachetă balistică rusească cu muniţie cu dispersie a lovit o clădire înaltă, omorând o persoană şi rănind peste 60.
„Loviturile au fost înregistrate într-un cartier rezidenţial, printre blocuri de locuinţe. O altă rachetă a lovit o companie civilă, provocând un incendiu”, a declarat biroul procurorului din Harkov.
Un bărbat în vârstă de 79 de ani care se afla în apartamentul său în momentul bombardamentelor a fost ucis. Printre victimele atacului se numără patru fete în vârstă de 3, 4, 14 şi 16 ani, precum şi un băiat în vârstă de 17 ani.
Este posibil să existe încă oameni sub dărâmături, potrivit autorităţilor. Ihor Terehov, primarul celui de-al doilea oraş ca mărime din Ucraina, a declarat că atacul a avariat 15 clădiri de apartamente, o instituţie de învăţământ şi o companie privată civilă, potrivit informaţiilor preliminare.
„Potrivit informaţiilor preliminare, loviturile asupra Harkovului au fost efectuate cu rachete balistice cu muniţie cu dispersie. Acesta este motivul pentru care zonele afectate sunt foarte mari”, a transmis primarul Harkovului.
Fotografiile Reuters făcute la faţa locului arată angajaţi ai serviciilor de urgenţă acordând primul ajutor unor persoane cu răni sângerânde lângă unul dintre blocurile lovite.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia şi-a redus numărul de lovituri asupra instalaţiilor energetice ucrainene, dar a atacat în schimb infrastructura civilă.
La Sumî ar fi fost lovită o patiserie care făcea prăjituri de Paşte. Oraşele ucrainene sunt vizate aproape zilnic de atacuri ruseşti, în ciuda recentelor încercări ale Statelor Unite de a aduce părţile beligerante la discuţii menite să pună capăt celor peste trei ani de lupte. Duminică, un atac cu rachete ruseşti la Sumî a ucis 35 de persoane, provocând reacţii puternice din partea ţărilor occidentale.
Kremlinul a anunţat vineri că ordinul dat la 18 martie de preşedintele rus Vladimir Putin de a opri timp de 30 de zile loviturile asupra siturilor energetice din Ucraina „a expirat”, informează AFP.
„Moratoriul de o lună a expirat de fapt. Deocamdată, nu a mai existat nicio altă instrucţiune din partea comandantului suprem, preşedintele Putin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timpul briefingului său zilnic de presă, ca răspuns la o întrebare a AFP.
Este vorba de sfârşitul fragilului moratoriu pe care Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc că l-au încălcat, deşi au salutat în acelaşi timp armistiţiul parţial drept „un oarecare progres” pe calea rezolvării conflictului dintre ele.
Vladimir Putin anunţase la 18 martie că a ordonat armatei sale, în urma unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, să înceteze loviturile împotriva infrastructurii energetice ucrainene timp de 30 de zile. Statele Unite au anunţat, la rândul lor, că au ajuns la un acord pe această temă cu Rusia, pe de o parte, şi cu Ucraina, pe de altă parte.
Cu toate acestea, existau încă unele neclarităţi cu privire la datele reale de început şi de sfârşit ale amistişţiului, precum şi cu privire la condiţii. Iar Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc aproape zilnic de încălcarea înţelegerii.
Donald Trump, care doreşte să pună capăt conflictului cât mai repede posibil, propusese iniţial o încetare a focului necondiţionată şi completă, al cărei principiu a fost acceptat de Kiev, dar respins de Vladimir Putin.
„Rusia aspiră să soluţioneze acest conflict, să îşi apere interesele şi rămâne deschisă dialogului”, a declarat vineri Dmitri Peskov. În acelaşi timp, secretarul american de stat Marco Rubio ameninţase vineri dimineaţă, la plecarea de la Paris, că Donald Trump are şi alte „priorităţi” şi dacă în câteva zile nu există semnale clare că un acord de pace estre realizabil între Moscova şi Kiev, atunci SUA vor renunţa să mai medieze între cele două părţi.
Contraofensivă puternică în Kursk și Belgorod, Rusia loveşte masiv forţele armate din Ucraina
Pe de altă parte, Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ”participare directă” a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmite AFP.
”O lovitură cu aceste rachete împotriva unor instalații ruse (…) va fi considerată drept o participare directă a Germaniei la ostilități alături de regimul de la Kiev, cu toate consecințele pe care aceasta le implică”, a prevenit Maria Zaharova, citată de agențiile de presă ruse.
Potrivit purtătoarei de cuvânt, ”lansarea reală a acestor rachete de croazieră este imposibil fără asistența directă a militarilor din Bundeswehr”, armata germană.
Kremlinul a denunțat deja luni un risc de ”escaladare” dacă Germania va furniza rachete Taurus Ucrainei, după ce viitorul cancelar Friedrich Merz s-a declarat deschis față de acest gest în cazul unui acord cu europenii, ceea ce predecesorul său Olaf Scholz a refuzat permanent.
Rusia îi avertizase deja pe occidentali atunci când aceștia furnizaseră Kievului rachete americane ATACMS și britanice Storm Shadow. După ce Kievul a utilizat aceste arme contra teritoriului Rusiei, Moscova a răspuns lansând o nouă rachetă hipersonică experimentală, Oreșnik, împotriva unei importante uzine militare din Ucraina