Război în Ucraina: au pornit sirenele de război la Doneţk, invazia armatei ruse ar putea interveni oricând VIDEO

​Reprezentantul oficial al miliției populare din Donețk, Eduard Basurin, afirmă că în Donbas se desfășoară un război și a cerut asistență financiară și militară Rusiei în timp ce liderul republicii separatiste, Denis Pușilin, acuză atacuri ucrainene cu armament greu, potrivit Kommersant.

Basurin a anunțat că autoritățile din regiunile separatiste consideră situația din regiune ca fiind „critică”, după ce au căzut liniile telefonice, electricitatea şi au pornit sirenele de război.

Rusia a anunţat uciderea a cinci ucraineni, la graniţă: „Grupul de sabotaj şi recunoaştere a fost distrus!”. Kievul neagă ofensiva forţelor sale armate în Donbas
„În primul rând, este nevoie de ajutor militar în diferite direcții, eu nu aș refuza nici ajutor moral și financiar”, a spus Basurin în timpul unei emisiuni difuzate pe canalului de Youtube Solovyov-LIVE care are peste un milion de urmăritori.

Liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pușilin, a vorbit și el despre „o escaladare bruscă” a conflictului cu Ucraina. El a spus că peste 1.700 de obuze au fost trase pe teritoriul regiunii separatiste în ultima zi, susținând că „au loc lupte, inclusiv în apropierea graniței cu Rusia”.

Alte articole

Război în Ucraina – Atacuri ruseşti în două regiuni, alertă aeriană naţională UPDATE

Cum s-ar putea încheia războiul dintre Rusia şi Ucraina? Cele patru scenarii posibile, potrivit The Times

a href=”https://www.romaniatv.net/republica-donetk-a-anuntat-inceputul-razboiului-s-a-declarat-stare-de-urgenta-din-cauza-intreruperii-alimentarii-cu-apa-taximetristii-fug-din-zona-ca-sa-nu-le-fie-luate-masinile_6256218.html”>Republica Doneţk a anunțat începutul războiului. S-a declarat stare de urgenţă din cauza întreruperii alimentării cu apă, taximetriştii fug din zonă ca să nu le fie luate maşinile

El a descris la rândul său situația ca fiind critică și a cerut tuturor bărbaților să se prezinte la birourile militare de înregistrare și înrolare. „Suntem loviți de artilerie grea, mortiere, lansatoare de grenade și tancuri. Oamenii mor. Școlile nr. 105 și nr. 56 din capitală au fost grav avariate”, a declarat Pușilin într-un comunicat oficial citat de Kommersant.

Pușilin a anunțat sâmbătă că a semnat decretul de mobilizare generală a populației din republica separatistă.

El susține în comunicatul remis luni că trupele ucrainene bombardează așezările Zaițevo, Gorlovka, Donețk, Iasînuvata, Kominternove și Dokuceaievsk și că „grupuri ucrainene de sabotaj pătrund în republică”. „Facem apel la întreaga populație masculină – toți cei care sunt capabili să țină armele în mână – să vină la comisariatele militare și să-și susțină familiile, copiii, soțiile, mamele și Patria noastră”, s-a adresat șeful DPR.

Invazie sau nu, războiul dezinformării există deja între Rusia şi Ucraina (analiză France Presse)

În „războiul hibrid” pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei de opt ani, bătălia pe plan informaţional constituie un front-cheie, în care toate loviturile sunt permise, inclusiv manipulările cele mai grosiere, comentează luni AFP într-o amplă analiză.

Campania de dezinformare s-a accelerat odată cu desfăşurarea a circa 150.000 de soldaţi ruşi în apropierea de frontierele estică şi nordică ale Ucrainei.

Ţările occidentale la fel ca ucrainenii se tem de altfel că această bătălie pe planul dezinformării va fi utilizată pentru a permite crearea unui pretext în vederea lansării unei ofensive ruse, cu atât mai mult cu cât Moscova susţine că ar exista un „genocid” împotriva rusofonilor în Ucraina.

Potrivit lui Serghii Kvit, fost ministru ucrainean al educaţiei şi director al Şcolii de jurnalism Mohyla din Kiev, „cea mai mare parte dintre aceste ‘fake news’ vizează în special diaspora rusă” din Ucraina.

Această strategie urmăreşte să pregătească opinia publică, atât în interior, cât şi în exterior pentru declanşarea unui conflict de foarte mare amploare, continuă el.

Dar aceste operaţiuni ruseşti pe internet fac obiectul unei intense contraofensive. Cu ajutorul unor instrumente de verificare online, care permit identificarea unei imagini, compararea de hărţi sau extrase de date, o întreagă armată de „reinformatori” autodeclaraţi este de asemenea în acţiune.

Vineri, câteva ore au fost suficiente pentru ca îngrijorătoarea înregistrare video postată online de liderul separatist Denis Puşilin, în care el ordona evacuarea în aceeaşi zi de „vineri, 18 februarie” a populaţiei din regiunea Doneţk spre Rusia, să-şi piardă credibilitatea.

Metadatele fişierului video original au arătat că videoclipul fusese înregistrat de fapt cu două zile înainte, adică în 16 februarie.

„Ceea ce s-a petrecut în acea zi era clar şi indubitabil o înscenare”, rezumă jurnalistul de investigaţii Mark Krutov pe Twitter.

Bellingcat, o platformă specializată în anchete cu instrumente digitale şi care a documentat presupuse operaţiuni ale serviciilor de informaţii ruseşti precum otrăvirile agentului dublu Serghei Skripal şi opozantului Aleksei Navalnîi, şi-a consacrat ultimele săptămâni deminării terenului virtual al conflictului legat de Ucraina.

Ultima sa lovitură, „demascarea” unui atentat împotriva maşinii unui şef al poliţiei separatiste din Doneţk.

Televiziunea de stat rusă a difuzat pretinsa confesiune a unui „agent ucrainean” implicat şi a reluat în buclă imaginea unei carcase de maşină pe care se putea vedea plăcuţa de înmatriculare a vehiculului aşa-zisului responsabil poliţist.

Plăcuţa era bună. Dar, după analizele site-ului Bellingcat, ea fusese desprinsă de pe vehiculul de teren al şefului separatist pentru necesităţile fotografiei.

În partea ucraineană, media şi reţelele de socializare nu sunt nici ele scutite de „aranjamente” cu adevărul, ca atunci când sunt difuzate imagini arătând manifestaţii la Moscova împotriva războiului. Acestea datează din 2014.

Pe acest front al dezinformării, Moscova a făcut deja primele victime.

Bombardamentul mediatic suscită anxietate şi are efecte devastatoare asupra sănătăţii mentale a ucrainenilor, relevă psihologul Katerina Goltsberg, preşedinta asociaţiei de psihologie a copilului din Ucraina.

„În cursul ultimelor două luni, noi am înregistrat un nivel de panică foarte ridicat. El este o consecinţă probabilă a intensificării acestor atacuri mediatice”, spune ea. „Oamenii sunt într-adevăr foarte îngrijoraţi pentru ei înşişi, pentru copiii lor, pentru cei apropiaţi”, adaugă psihologul.

Populaţia ucraineană a integrat deja scenariul posibil al unui război pe scară largă şi îşi înmulţeşte pregătirile, de la planuri de evacuare până la stocarea alimentelor de bază.

Oamenii ştiu totodată că acest război al nervilor este abia la început.

„O ameninţare existenţială cu care va trebui să trăim în următoarele luni, dacă nu chiar în anii următori”, rezumă situaţia un editorialist al site-ului Ukrainska Pravda.