Război în Ucraina: BBC identifică patru motive pentru care cucerirea orașului de la Marea Azov e vitală pentru Rusia. Printre acestea, crearea unui coridor între Crimeea și Donbas și blocarea producției și exporturilor de oțel, cărbune și porumb.
Toate semnele indică o înrăutățire a situației, spre deosebire de ce spera negociatorul ucrainean. Luni dimineață, armata ucraineană a avertizat populația să se pregătească de ce e mai rău.
O evoluție care poate afecta România, atât din punct de vedere al valului de refugiați, cât și strategic, a avut loc ieri, când navele rusești din Marea Neagră au lansat un atac asupra Odesei.
Forțele Navale Române au dispus intensificarea, în regim de urgență, a măsurilor de supraveghere a spațiului maritim al României. Anterior, Direcția hidrografică maritimă a emis vineri (!) o avertizare despre pericolul ca în zona de nord-vest a Mării Negre să existe mine. Un avertisment similar a fost emis și de către autoritățile din Bulgaria.
Un nou răspuns al Occidentului la distrugerile masive și pierderile de vieți omenești cauzate de războiul ordonat de Vladimir Putin este „în lucru”. Liderii NATO se întâlnesc „de urgență” abia joi, iar Uniunea Europeană, relatează Politico, are dificultăți în a decide ce alte sancțiuni ar putea și ar trebui aplicate Rusiei.
Război în Ucraina: Președintele SUA, Joe Biden, a declarat la o întâlnire cu oameni de afaceri că Vladimir Putin este „cu spatele la zid” în urma războiului pornit acum aproape o lună împotriva Ucrainei.
Un Vladimir Putin tot mai „disperat” din cauza opoziției puternice a forțelor ucrainene, notează The New York Post, ar putea să anunțe, în opinia președintelui american, folosirea de arme chimice în Ucraina.
Președintele american i-a avertizat pe oamenii de afaceri cu privire la riscul sporit al unor atacuri cibernetice asupra companiilor lor și a confirmat că Rusia a folosit în weekend o armă hipersonică.
Un Vladimir Putin „încolțit”, atrage atenția The New York Times, ar putea duce însă și la folosirea unor arme nucleare tactice. Atât SUA cât și Rusia au astfel de arme, mai puțin distructive.
„Temerea este că dacă dl. Putin se simte încolțit, ar putea alege să detoneze una dintre armele sale nucleare mai mici – încălcând tabuul stabilit în urmă cu 76 de ani după Hiroshima și Nagasaki”, scrie publicația.
Pentru ucraineni însă, un Vladimir Putin „pus la zid” de rezistența arătată de armată și de populație ucrainene ar putea fi un semn bun. Dorindu-și, cu siguranță, acest lucru, negociatorul din partea Ucrainei Mihail Podoliak, a spus pentru BBC că Rusia ar putea evalua mai realist evoluția invaziei, ceea ce ar putea ajuta negocierile.
Într-adevăr, Rusia nu a avut un avans terestru însemnat în ultima perioadă, dar atacurile aeriene și asedierea orașului strategic Mariupol nu lasă mult loc pentru optimism.
Război în Ucraina: Unele orașe nici nu mai pot fi recunoscute, a spus președintele Volodimir Zelenski, așa că orice compromis care implică schimbări constituționale sau ale legislației menite să asigure securitatea Ucrainei nu poate fi acceptat de el, în calitate de președinte, ci trebuie decis prin un vot popular, în cadrul unui referendum, notează The Washington Post.
Publicația publică imagini din satelit care arată distrugerile masive din mai multe orașe și menționează că bombardarea mall-ului Retroville din Kiev, care a provocat una dintre cele mai mari distrugeri din capitala Ucrainei de la începutul războiului ordonat de Vladimir Putin până acum. În plus, a făcut să „crească îngrijorarea că frustrarea Rusiei cu privire la eșecul de a ocupa teritorii importante va duce la o amplificare a atacurilor”.
Rusia spune că a atacat mall-ul pentru că era folosit ca spațiu de depozitare pentru lansatoare de rachete și muniție, notează Reuters. Oricum, adaugă presa internațională, acesta a fost atacat după ce Ucraina a refuzat să predea orașul asediat Mariupol.