Război în Ucraina, ziua 878. Armata rusă a atacat cu rachete şi noi tipuri de drone instalaţii energetice ucrainene. Yemen, bombardat de Israel

Război în Ucraina, ziua 878. UPDATE Rusia a lansat peste noapte al cincilea atac cu drone asupra Kievului din ultimele două săptămâni

Rusia a lansat peste noapte al cincilea atac cu drone asupra Kievului din ultimele două săptămâni, sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei distrugând toate armele aeriene înainte ca acestea să ajungă în capitala Ucrainei, a anunţat duminică armata ucraineană, citată de Reuters.

Nu au fost înregistrate victime şi nicio pagubă semnificativă raportată, a declarat Serhi Popko, şeful administraţiei militare a capitalei ucrainene, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

”Aceste atacuri sistematice… cu drone, dovedesc încă o dată că invadatorul caută în mod activ o oportunitate de a lovi Kievul. Ei testează noi tactici, caută noi rute de apropiere spre capitală, încercând să dezvăluie locaţia apărării noastre aeriene”, a spus Popko.

Alte articole

Un cont de X atribuit lui Aleksandr Dughin scrie că ”Republica Moldova va fi parte a României, dar România va face parte din Rusia”. Replica MAE

Ploaie de drone rusești asupra Ucrainei. Un om a fost ucis și trei au fost răniți

Forţele aeriene ucrainene au declarat pe Telegram că sistemele lor de apărare aeriană au distrus 35 din cele 39 de drone şi două rachete de croazieră pe care Rusia le-a lansat peste noapte.

Armele, a spus forţele aeriene, au vizat 10 dintre regiunile Ucrainei.

Nu a fost imediat clar câte drone au fost lansate la Kiev.

Rusia a lansat trei rachete balistice Iskander, a declarat forţele aeriene ucrainene, fără a spune ce s-a întâmplat cu ele.

Administraţia militară a regiunii Sumi, din nord-estul Ucrainei, la graniţa cu Rusia, a declarat pe Telegram că o rachetă rusă a deteriorat infrastructura critică din districtul Shostkinski din regiune. Administraţia nu a oferit detalii despre infrastructura afectată. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Rusiei despre atacuri.

Război în Ucraina, ziua 878. UPDATE Olaf Scholz: Având în vedere istoria Germaniei, ar trebui să fim de partea Ucrainei
Cancelarul german Olaf Scholz a numit sprijinul pentru Ucraina o chestiune de responsabilitate istorică a Germaniei, în timpul discursului său cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a tentativei eşuate de asasinare a liderului Germaniei naziste Adolf Hitler.

Peste 100 de mine descoperite în Marea Neagră. MApN este în alertă şi a luat deja măsuri

Vorbind despre Vladimir Putin, cancelarul german a subliniat că există un război în desfăşurare „prin care conducătorul Rusiei urmăreşte în mod explicit obiectivul de a cuceri Ucraina şi de a o distruge ca ţară suverană – la 79 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi la 79 de ani de la intrarea în vigoare a Cartei Naţiunilor Unite”, notează Ukrainska Pradva, citând publicaţia germană Spiegel.

Război în Ucraina, ziua 878. UPDATE Zelenski l-a invitat pe Trump să viziteze Ucraina
Liderul ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat pe Donald Trump în Ucraina, în timpul unei conversaţii telefonice şi au discutat posibilitatea unei întâlniri, scrie Ukrainska Pravda.

Pe de altă parte, Trump l-a sfătuit pe Zelenski să nu creadă „ştirile false” care susţin că victoria sa în alegeri ar putea aduce beneficii Rusiei.

Război în Ucraina, ziua 878. UPDATE Pistorius: Germania încearcă să crească cheltuielile de apărare din cauza ameninţării unei agresiuni ruseşti
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, doreşte să facă presiuni pentru majorarea cheltuielilor de apărare pentru anul viitor, deoarece consideră că creşterea planificată este insuficientă, a relatat publicaţia germană Tagesspiegel pe 20 iulie.

Bugetul convenit va prevedea o creştere a cheltuielilor pentru apărare cu 1,2 miliarde de euro (aproape 1,4 miliarde de dolari), în timp ce Pistorius a solicitat o creştere de 6,7 miliarde de euro (aproape 7,3 miliarde de dolari), potrivit Tagesspiegel.

Proiectul bugetului de stat pentru anul viitor prevede 53,2 miliarde de euro (aproape 58 de miliarde de dolari) pentru Bundeswehr, faţă de 51,9 miliarde de euro (aproape 56,5 miliarde de dolari) în acest an.

Jens Stoltenberg dă undă verde atacurilor Ucrainei pe teritoriul Rusiei: ”Are dreptul de a ataca ținte militare legitime pe teritoriul țării agresoare”

„Voi continua să promovez ideea că Bundeswehr ar trebui să primească fondurile necesare în lumina ameninţării reale a Rusiei. Următoarea oportunitate în acest sens va fi procesul parlamentar de revizuire”, a declarat Pistorius.

UPDATE Un sondaj arată că majoritatea georgienilor consideră Rusia drept inamic
Majoritatea cetăţenilor georgieni consideră că Rusia este principalul inamic al ţării lor, iar această cifră a crescut comparativ cu anii precedenţi, conform sondajului Barometrul Caucazului realizat de Centrul de Resurse pentru Cercetare în Caucaz (CRRC), scrie Kyiv Independent.

Barometrul Caucazului este un sondaj anual privind problemele socio-economice şi opiniile politice realizat de Centrul de Resurse pentru Cercetare în Caucaz (CRRC) în Armenia şi Georgia.

Sondajul a fost efectuat în perioada 16 aprilie – 13 mai în toate regiunile Georgiei, cu excepţia teritoriilor ocupate controlate de proxeneţi ruşi şi colaboratori locali. Aproximativ 1 509 persoane au participat la sondaj.

Potrivit sondajului, 69% dintre respondenţi consideră că Rusia este principalul inamic al Georgiei. Într-un studiu similar din 2021, numărul a fost de 66%; în 2019, 49%; în 2017, 40%; şi în 2012, 35%.
Război în Ucraina, ziua 878. UPDATE SUA planifică noi sancţiuni împotriva Chinei pentru susţinerea efortului de război al Rusiei
UPDATE Ucraina a crescut cheltuielile de apărare cu aproape 12 miliarde de dolari în 2024
Guvernul a majorat cheltuielile pentru apărare cu aproape 12 miliarde de dolari, asigurând fonduri pentru toate forţele de ordine din Ucraina, a anunţat Ministerul Apărării la 19 iulie, potrivit Kyiv Independent.

„Finanţarea nevoilor forţelor ucrainene este acum o prioritate absolută. Fondurile suplimentare pentru arme, fortificaţii şi salarii pentru militari sunt o componentă esenţială a contracarării agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Iurii Dzhyhyr.

UPDATE Blinken: Ucraina ar putea să se descurce singură în război fără ajutor american, dacă Trump revine la Casa Albă
UPDATE Zelenski afirmă că implicarea Rusiei în asasinarea lui Farion nu este exclusă
Ancheta privind asasinarea fosutului deputat Irina Farion ia în considerare toate teoriile posibile, „inclusiv cea care duce la Rusia”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski.

Farion a murit într-un spital din Liov în seara de 19 iulie, la câteva ore după ce a fost împuşcată de un atacator neidentificat. Avea 60 de ani.

„Toate forţele necesare ale Poliţiei Naţionale a Ucrainei şi ale Serviciului de Securitate al Ucrainei au fost desfăşurate pentru căutarea criminalului”, a declarat Zelenski.

Camerele de supraveghere sunt examinate, intervievarea martorilor este în curs, iar anchetatorii lucrează în mai multe districte din Liov, a adăugat Zelenski.

UPDATE Două persoane au murit după atacul rusesc cu rachete şi drone
Armata rusă a atacat Ucraina cu drone şi rachete, ucigând doi civili şi lovind instalaţii energetice şi infrastructură feroviară din întreaga ţară, au declarat sâmbătă oficiali regionali.

Oleh Syniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a declarat că rachetele Iskander au vizat o instalaţie de infrastructură în orăşelul Barvinkove din nord-est, omorând două persoane şi rănind alte trei.

El nu a oferit detalii despre instalaţie, dar a declarat pe aplicaţia de mesagerie Telegram că mai mult de 50 de case şi clădiri administrative şi comerciale au fost, de asemenea, avariate în timpul atacului.

Forţele aeriene ucrainene au declarat că forţele ruse au lansat patru rachete balistice Iskander în atacul de peste noapte. Apărarea aeriană ucraineană nu a reuşit să le doboare.

Apărarea aeriană a doborât 13 din cele 17 drone ruseşti deasupra a cinci regiuni din estul, nordul şi centrul ţării, a declarat forţele aeriene.

Ukrenergo, operatorul reţelei naţionale, a declarat că dronele au atacat instalaţiile de distribuţie a energiei electrice din regiunea Poltava din centru, din regiunea Sumî din nord-est şi din regiunea Cernihiv din nord.

UPDATE Kievul susţine că Rusia a pierdut 565.610 soldaţi în Ucraina de la începutul războiului
Rusia a pierdut 565.610 soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat sâmbătă Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.

Acest număr include 990 de pierderi suferite de forţele ruse chiar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 8 257 de tancuri, 15 917 vehicule blindate de luptă, 20 968 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 15 542 de sisteme de artilerie, 1 121 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 895 de sisteme de apărare aeriană, 361 de avioane, 326 de elicoptere, 12 350 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.

ŞTIREA INIŢIALĂ:
Apărarea aeriană ucraineană a doborât 13 din cele 17 drone ruseşti deasupra a cinci regiuni din estul, nordul şi centrul ţării, au declarat reprezentanţii forţelor aeriene, potrivit Reuters.

Una dintre dronele Shahed a lovit o instalaţie energetică din regiunea Sumî, în timp ce alta a lovit o instalaţie din regiunea Cernihiv, au declarat oficialii regionali.

Echipele de reparaţii au fost trimise de urgenţă la locul atacurilor, au declarat aceştia. Nu au existat rapoarte cu privire la victime.

Din martie, forţele ruse au intensificat atacurile cu rachete şi drone asupra infrastructurii energetice ucrainene, distrugând aproximativ jumătate din producţia de energie disponibilă şi provocând pene de curent prelungite pentru milioane de persoane.

Trei persoane au murit în urma unor raiduri israeliene în Yemen, după un atac mortal la Tel Aviv

Atacurile aeriene israeliene asupra portului strategic al-Hudaydah din Yemen s-au soldat cu moartea a trei persoane, au anunţat, duminică, rebelii houthi, la două zile după un atac mortal cu dronă la Tel Aviv, efectuat de aceşti insurgenţi, anunţă AFP.

Avioane de război israeliene au bombardat sâmbătă portul al-Hudaydah, controlat de houthi, provocând un incendiu uriaş.

Agenţia de presă Saba, care este condusă de rebeli şi citează Ministerul Sănătăţii al acestora, a prezentat duminică un bilanţ de ”trei martiri şi 87 de răniţi”.

Aceste raiduri aeriene au avut loc la o zi după un atac cu dronă al houthi care a ucis o persoană la Tel Aviv, după ce a dejucat sistemul de apărare israelian.

Potrivit experţilor, acestea sunt primele lovituri anunţate de Israel împotriva Yemenului, o ţară săracă din Peninsula Arabică afectată de un război între rebelii houthi şi guvern, situată la aproximativ 1 800 de kilometri de Israel.

Susţinuţi de Iran, duşmanul de moarte al Israelului, rebeliii atacă de luni de zile nave despre care se crede că au legături cu Israelul în largul coastelor Yemenului şi au lansat rachete împotriva oraşelor israeliene, marea lor majoritate fiind interceptate.

Aceste ofensive au început la o lună după declanşarea războiului din Gaza, provocat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului, la 7 octombrie 2023.

Cel puţin 24 de persoane au murit în urma raidurilor israeliene asupra Fâşiei Gaza, potrivit serviciilor de urgenţă

Război şi în Orientul Mijlociu. Cel puţin 24 de persoane au fost ucise, sâmbătă, în urma unor lovituri israeliene în Fâşia Gaza, potrivit serviciilor de urgenţă din teritoriul palestinian devastat de mai bine de nouă luni de război între Israel şi Hamas, relatează AFP.

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, al cărei atac asupra Israelului la 7 octombrie a declanşat războiul, a considerat aceste lovituri drept ”răspunsul” Israelului la avizul dat cu o zi înainte de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), care a decis că ocupaţia israeliană a teritoriilor palestiniene din 1967 este „ilegală”.

O decizie calificată drept ”istorică” de către palestinieni şi ”falsă” de către Israel.

Sâmbătă, armata israeliană a afirmat că a ”eliminat terorişti” în loviturile şi luptele din Fâşia Gaza, unde Israelul asediază aproximativ 2,4 milioane de locuitori.

Potrivit serviciilor de urgenţă din Gaza, cel puţin 24 de persoane au murit în raidurile israeliene.

Un atac a lovit tabăra Nousseirat (centru), omorând două femei şi un copil, a declarat un oficial de la spitalul al-Awda.

În acelaşi spital, un bebeluş a fost salvat din pântecele mamei sale, care a fost de asemenea ucisă la Nousseirat.

Evenimente

30 iulie – Maraton Profit News TV – Inteligența Artificială în Economie
”Două dintre fiicele mele şi patru membri ai familiei mele sunt morţi”, a declarat Manar Abou Sidra, a cărei casă a fost lovită de în Nousseirat. ”Acest lucru este barbar. Nu avem nicio legătură cu organizaţiile (armate), aşa că de ce să ne ţintească?”

Apărarea civilă a raportat nouă decese în urma loviturilor din oraşul Gaza (nord).

”Dormeam în apartamentele noastre şi deodată am auzit o bubuitură! Apartamentele noastre au fost lovite şi toată lumea îşi căuta copiii”, a declarat Hassan Ayyad, un locuitor al oraşului Gaza.

Spitalul Al-Awda a declarat că a internat patru copii răniţi în timp ce se jucau pe acoperişul casei lor după un atac cu dronă israelian în Al-Bureij (centru). Potrivit spitalului, unii au trebuit să sufere amputaţii.

La 7 octombrie, comandourile Hamas infiltrate din Gaza au efectuat un atac fără precedent în sudul Israelului, care s-a soldat cu moartea a 1 195 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe date oficiale israeliene. Dintre cele 251 de persoane răpite atunci, 116 sunt încă reţinute în Gaza, dintre care 42 sunt decedate, potrivit armatei.

În replică, Israelul a promis să distrugă Hamas, pe care o consideră o organizaţie teroristă, şi a lansat o ofensivă aeriană şi apoi terestră în Fâşia Gaza, care a făcut până în prezent 38 919 victime, majoritatea civili, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii al guvernului din Gaza, condus de mişcarea islamistă.

Sâmbătă seară, în Israel au fost planificate noi manifestaţii împotriva guvernului lui Benjamin Netanyahu şi s-a solicitat un acord pentru eliberarea ostaticilor.

Benjamin Netanyahu consideră că sporirea „presiunii militare” asupra Hamas este o modalitate de a „avansa” un acord pentru eliberarea ostaticilor.

Războiul a dus la strămutarea a mai mult de jumătate din populaţia micului teritoriu ameninţat de foamete şi unde, potrivit ONU, niciun loc nu este sigur.