Războiul din Siria se mută în Europa: Afluxul de imigranţi riscă să scape de sub control

Europa se confruntă cu un aflux din ce în ce mai mare de refugiaţi din Siria: azil peste hotare caută peste două milioane de sirieni. Experţii atenţionează: în cazul în care SUA vor ataca Damascul, afluxul de refugiaţi va scăpa de sub control. În schimb, politicieni europeni afirmă că „cei două milioane de sirieni au fugit nu pentru că preşedintele american Barack Obama a anunţat că SUA sunt pregătite pentru o intervenţie armată limitată”, notează miercuri cotidianul rus Kommersant.

În Uniunea Europeană situaţia cu refugiaţii sirieni este deja caracterizată drept „catastrofă umanitară”. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi-au părăsit casele circa 7 milioane de sirieni: 5 milioane de imigranţi pe plan intern, peste două milioane caută azil peste hotare, iar 1 milion dintre cei care au părăsit Siria sunt copii.

Primii care „au luat în piept” valul de imigranţi au fost ţările vecine. În Iordania, Irak, Turcia şi Liban numărul de refugiaţi oscilează între 150 şi 720 de mii. Banii acordaţi de ţările donatoare pentru susţinerea taberelor de refugiaţi nu mai sunt suficienţi. Autorităţile libaneze atenţionează că din octombrie nu vor mai putea asigura nici măcar produsele alimentare pentru o pătrime dintre refugiaţi.

În această situaţie, tot mai mulţi refugiaţi sirieni se îndreaptă spre Europa. După cum a declarat pentru Kommersant reprezentantul Biroului european pentru probleme de acordare de azil, Jean-Pierre Schembri, „numărul de cereri de azil pe care cetăţeni ai Siriei le înaintează în UE a ajuns la 3-3.500 pe lună şi continuă să crească”.

Alte articole

Banii intră pe card de la 1 noiembrie 2024. Ajutorul se acordă timp de 5 luni dacă nu ai venituri mai mari de 2053 de lei pe lună

Ajutor de încălzire pentru românii cu venituri mai mici de 2053 de lei. Atenţie, se iau în calcul terenurile şi maşinile din garaj!

Reprezentanţi ai Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE (JAI) au explicat pentru cotidianul rus menţionat că de la începutul conflictului sirian – din primăvara lui 2011 până în iunie anul curent – azil în UE au solicitat circa 30.000 de sirieni, iar peste jumătate de cereri au fost înaintate Suediei şi Germaniei. „Dacă situaţia se va agrava, UE în general şi fiecare ţară în particular vor trebui să fie gata să manifeste solidaritate. Ţările europene au ajuns la un consens cu privire la faptul că refugiaţii din Siria nu trebuie să fie trimişi înapoi în patrie, indiferent de motivele pentru care se află ei pe teritoriul UE”.

Unii membri ai UE şi-au exprimat deschiderea de a merge mai departe de o accelerată analizare a cererilor de azil şi repartizare a refugiaţilor care sosesc. Suedia, care a primit deja 15.000 de sirieni, şi-a făcut publică săptămâna trecută intenţia de a oferi azil pe termen nelimitat tuturor refugiaţilor din Siria. Cote suplimentare pentru acceptarea de refugiaţi au alocat Germania, Belgia şi o serie de alte ţări europene, iar comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Niels Muiznieks, a îndemnat statele europene să ridice cu totul vizele pentru refugiaţii sirieni.

Interlocutori ai Kommersant din cadrul structurilor guvernamentale ale Marii Britanii şi Germaniei au precizat că nu intenţionează să-şi revizuiască, în urma Suediei, politica privind oferirea de azil politic. Aceste două ţări ocupă poziţii de lider în UE în ceea ce priveşte problema refugiaţilor: Marea Britanie în ce priveşte volumul ajutoarelor umanitare, care a depăşit deja în cazul ei 150 de milioane de lire sterline, iar Germania se află imediat în urma Suediei în ceea ce priveşte numărul de cereri acceptate.

Surse din cadrul Ministerului de Externe al Marii Britanii şi din Departamentul federal german pentru problemele imigraţiei şi refugiaţilor (BAMF) au confirmat pentru cotidianul moscovit că „fiecare cerere este analizată individual”, iar potrivit lui Jean-Pierre Schembri „sunt onorate aproape 100% dintre cereri„.

După cum amintesc surse din BAMF, „cei care obţin drept temporar de şedere, primesc acces şi la piaţa muncii, şi la ofertele de integrare şi asigurare socială„. Plecând de la acest lucru, experţii atenţionează că numărul limită de refugiaţi pe care UE poate să-l primească ar putea fi atins în curând: taberele pentru refugiaţi sunt arhipline, sprijin social şi medical este tot mai greu de acordat, şcolile nu pot să-i primească pe toţi copiii străini, iar populaţia nu manifestă întotdeauna loialitate faţă de refugiaţi.

Primind de la începutul anului 700 de refugiaţi din Siria, Franţa a dat deja de înţeles că stabilirea de cote suplimentare este exclusă, în timp ce autorităţile bulgare au anunţat săptămâna trecută că întăresc patrularea la graniţa cu Turcia din cauza creşterii numărului de imigranţi ilegali din Siria, care doresc să ajungă prin Bulgaria în alte ţări ale UE.

În cazul unui atac asupra Siriei, afluxul de imigranţi ar putea scăpa de sub control. „Orice activitate armată ar putea majora şi mai mult numărul de refugiaţi”, a recunoscut ministrul de interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich.