Războiul din Ucraina. Klaus Iohannis cere soluţii pentru ajutorarea lui Zelenski. UPDATE: CE a aprobat 50 de miliarde de euro pentru Kiev

UPDATE: Cei 27 de lideri din UE au convenit asupra unui program de sprijin suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul bugetului UE, care până acum fusese blocat de premierul ungar Viktor Orban, a anunţat joi Charles Michel, preşedintele Consiliului European, într-un mesaj publicat pe X.

Liderii Uniunii Europene au convenit în unanimitate joi să acorde un ajutor de 50 de miliarde de euro Ucrainei, a declarat preşedintele summitului, depăşind astfel săptămâni întregi de rezistenţă din partea Ungariei.

„Avem un acord. Unitate”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare pe X. „Toţi cei 27 de lideri au căzut de acord asupra unui pachet suplimentar de sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul bugetului UE”, a spus Michel.

„Acest lucru garantează o finanţare stabilă, pe termen lung şi previzibilă pentru Ucraina. UE îşi asumă leadershipul şi responsabilitatea de a sprijini Ucraina; ştim care este miza”, a declarat Michel.

Alte articole

Crin Antonescu: ”Dacă tot a rămas la Cotroceni, președintele Iohannis nu funcționează, măcar la nivelul comunicării publice de care este nevoie”

Klaus Iohannis, primul anunţ după învestirea lui Donald Trump la Casa Albă / Marcel Ciolacu: „În convorbirile cu Trump, m-a asigurat că România este pe agenda noului preşedinte american”

Ajutorul european pentru Ucraina (33 de miliarde sub formă de împrumuturi şi 17 miliarde sub formă de granturi) este inclus într-un amendament la bugetul UE până în 2027. Kievul are nevoie disperată de acest sprijin pentru a-şi menţine economia pe linia de plutire, în timp ce un pachet de ajutor din partea SUA a fost blocat în Congres.

Acordul din UE vine după săptămâni de dispute cu premierul ungar Viktor Orban, care a opus veto la pachetul de ajutor la summitul din decembrie. Anunţul că liderii UE au ajuns în cele din urmă la acord a venit surprinzător de repede, la scurt timp după începerea summitului.

În timp ce liderii UE s-au reunit să discute despre Ucraina, Bruxelles-ul se afla într-o adevărată stare de asediu, din cauza protestelor fermierilor, şi nu este exclus ca în cele din urmă liderii să abordeze şi acest subiect, deşi nu se afla pe ordinea de zi.

Comisia Europeană a propus ca taxele de import pentru exporturile ucrainene către UE să rămână suspendate până în iunie 2025, deşi se vor aplica excepţii pentru anumite produse agricole, potrivit unui anunţ din 31 ianuarie.

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, la Bruxelles, că tema principală din cadrul Consiliului UE „este cunoscută, am discutat-o și în decembrie”. „Este vorba despre rectificarea bugetului UE, în esență, pentru a găsi o soluție predictibilă pentru ajutorul pentru Ucraina. UE dorește să se realizeze acest ajutor semnificativ pentru Ucraina și nu vorbim doar de ajutorul financiar”, a spus Klaus Iohannis.

„Aceste discuții au avut loc în decembrie, însă ele nu au fost finalizate. Nu toată lumea a fost de acord cu soluțiile propuse. (…) Speranța mea este că vom reuși”, a spus președintele, subliniind că România susține acest ajutor către Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.

Extremiștii maghiari anunță că, dacă Ucraina va pierde războiul cu Rusia, Ungaria va revendica Transcarpatia
Eşec juridic pentru Kiev. Curtea Internaţională de Justiţie a respins o mare parte din acuzele Ucrainei împotriva Rusiei în legătură cu doborârea zborului MH17

Judecătorii de la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) au constatat miercuri că Rusia a încălcat elemente ale unui tratat antiterorism al ONU, dar au refuzat să se pronunţe cu privire la acuzaţiile aduse de Kiev potrivit cărora Moscova ar fi responsabilă pentru doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines, deasupra estului Ucrainei, în 2014, relatează Reuters.

În aceeaşi hotărâre, judecătorii de la cea mai înaltă instanţă a ONU au constatat că Rusia a încălcat un tratat antidiscriminare prin faptul că nu a sprijinit învăţământul în limba ucraineană în Crimeea după anexarea peninsulei în 2014.

Deciziile au reprezentat un eşec juridic pentru Kiev, instanţa respingând solicitările Ucrainei de a fi acordate reparaţii materiale pentru ambele încălcări. CIJ doar a ordonat Rusiei să respecte tratatele.

Reprezentantul Ucrainei, Anton Korinevici, a subliniat totuşi că hotărârea este importantă pentru Kiev, deoarece a stabilit că Rusia a încălcat dreptul internaţional. „Este pentru prima dată când, în mod oficial, legal, Rusia este numită violator al dreptului internaţional”, a declarat el jurnaliştilor după pronunţarea hotărârii.

Ucraina intentase procesul la CIJ în 2017, acuzând Rusia că a încălcat un tratat antiterorism prin finanţarea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina.

Diplomatul moldovean Oleg Serebrian refuză orice dialog cu Rusia pentru a rezolva problema Transnistriei, cât timp Moscova este în război cu Ucraina
Judecătorii Curţii au declarat că Moscova a încălcat tratatul antiterorism al ONU prin faptul că nu a investigat acuzaţiile plauzibile potrivit cărora unele fonduri au fost trimise din Rusia în Ucraina pentru a finanţa, eventual, activităţi teroriste.

Completul de 16 judecători a ordonat Rusiei să investigheze orice acuzaţii plauzibile de finanţare a terorismului, dar a respins cererea de despăgubiri din partea Kievului.

Curtea a refuzat să se pronunţe cu privire la doborârea MH17, afirmând că încălcările privind finanţarea terorismului se aplică doar sprijinului monetar şi financiar, nu şi furnizării de arme sau de instruire, aşa cum susţine Ucraina.

Kievul a susţinut că Rusia a furnizat sistemul de rachete care a doborât aeronava, dar nu a invocat sprijin financiar în acest caz.

În cadrul unei audieri la tribunalul de la Haga, în iunie anul trecut, Rusia a respins acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora ar fi finanţat şi controlat separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei ca fiind ficţiune şi „minciuni flagrante”.

În acest caz, care a durat aproape şapte ani, Kievul a acuzat Rusia de echiparea şi finanţarea forţelor pro-ruse, inclusiv a rebelilor care au doborât zborul MH17 în iulie 2014, ucigându-i pe toţi cei 298 de oameni de la bord.

În noiembrie 2022, un tribunal olandez a condamnat în absenţă doi ruşi şi un ucrainean la închisoare pe viaţă pentru rolul lor în provocarea acestui dezastru.

În legătură cu Crimeea, Ucraina a declarat că Rusia a încercat să şteargă cultura etnicilor tătari şi ucraineni. Instanţa a respins toate acuzaţiile legate de tătari, dar a constatat că Moscova nu a făcut suficient pentru a sprijini educaţia în limba ucraineană.

Hotărârile tribunalului sunt definitive şi fără drept de apel, dar nu are nicio modalitate de a pune în aplicare deciziile sale.

Vineri, CIJ se va pronunţa într-un alt caz în care Ucraina a acuzat Moscova că a aplicat în mod fals Convenţia privind genocidul din 1948 pentru a justifica invazia din 24 februarie 2022.