Analiza menţionează că această estimare, echivalentul a 10% din produsul intern brut, porneşte de la premisa că războiul va dura între opt şi 12 luni, se va limita la Fâşia Gaza, fără implicarea completă a Hezbollahului libanez, Iranului sau Yemenului şi va cere activarea a 350.000 de israelieni din forţele de rezervă.
Ministerul israelian al finanţelor a calificat drept „optimistă” cifra avansată de Calcalist, mai adaugă publicaţia.
Potrivit acesteia, jumătate din costuri le-ar reprezenta cheltuieli militare de circa 1 miliard de şekeli pe zi, alte 40-60 de miliarde de şekeli ar proveni din pierderi de încasări, 17-20 de miliarde ar fi compensaţiile pentru afaceri şi 10-20 de miliarde ar fi destinate „reabilitării”.
Ministrul de finanţe israelian Bezalel Smotrich a afirmat anterior că guvernul israelian pregăteşte un pachet de ajutor economic pentru cei afectaţi de atacurile palestiniene „mai mare şi mai amplu” decât cel din timpul pandemiei de COVID-19, iar joi premierul Benjamin Netanyahu a asigurat că statul se angajează să-i ajute pe toţi cei afectaţi.
„Directiva mea este clară: deschideţi robinetul şi direcţionaţi fonduri către toţi care care au nevoie”, a spus el, fără a da cifre. „Aşa cum am făcut în timpul COVID. În ultimul deceniu am construit o economie foarte puternică şi, chiar dacă războiul cere un preţ economic, îl vom plăti fără ezitare”, a adăugat el.
După debutul conflictului, agenţia S&P a scăzut perspectiva creditului israelian de la „stabilă” la „negativă”, iar Moody’s şi Fitch au indicat la rândul lor că au în vedere o retrogradare.