Donald Trump a cerut UE să cumpere energie americană de 350 de miliarde de dolari pentru a reduce tarifele. Declarația a venit luni seara, 7 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, după ce Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a propus eliminarea tarifelor pentru mașini și bunuri industriale, atât din partea UE, cât și a SUA. Trump a respins imediat oferta.
„Avem un deficit comercial cu Uniunea Europeană de 350 de miliarde de dolari și va dispărea rapid. Una dintre modalitățile prin care poate dispărea repede este ca ei să ne cumpere energia. Putem tăia 350 de miliarde într-o săptămână. Trebuie să cumpere și să se angajeze să cumpere această cantitate”, a spus Trump.
Răspunsul Uniunii Europene la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciproce” tuturor partenerilor comerciali ai SUA nu este la fel de agresiv precum se așteptau unii, dar demonstrează creativitate în încercarea de a lovi acolo unde îl doare cel mai tare pe președintele american: statele conservatoare, care sunt baza sa electorală.
Potrivit unui document intern obținut de POLITICO, Comisia Europeană are în vedere impunerea unor tarife de până la 25% pentru o gamă largă de exporturi americane în valoare de aproximativ 22,1 miliarde de euro (pe baza importurilor UE din 2024).
Lista include produse agricole și industriale comune, precum soia, carne, tutun, fier, oțel și aluminiu — sectoarele americane cele mai dependente de exporturile transatlantice. Experții europeni în comerț au adăugat o doză de creativitate în interpretarea codurilor vamale, canalizând și o doză de agresivitate pasivă pentru a afecta baza electorală a lui Trump.
Țările membre UE urmează să voteze noile tarife miercuri, fără să se prevadă o opoziție majoră. După aprobare, primul val de tarife – pe produse precum merișoare sau suc de portocale, introduse inițial în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, dar suspendate în 2021 – va intra în vigoare pe 15 aprilie.
Pe 16 mai, va urma un al doilea set de taxe vamale de 25% aplicat unor produse precum oțelul, carnea, ciocolata albă și polietilena. Ultimul val, cu taxe de 25% pentru migdale și soia, va intra în vigoare pe 1 decembrie, cu un strop de suspans tipic Comisiei Europene.
În total, taxele impuse de UE vor afecta exporturi americane în valoare de până la 13,5 miliarde de dolari, conform unei analize POLITICO a datelor comerciale din 2024, în special din statele conservatoare care îl susțin pe Trump.
Cel mai important produs vizat este soia, un simbol economic esențial pentru statele republicane. America este al doilea cel mai mare producător și exportator de soia din lume, iar sectorul este deja afectat de măsurile de represalii ale Chinei, concurența globală crescută și scăderea prețurilor. 82,5% din exporturile americane de soia către UE provin din Louisiana, statul natal al președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson.
Producătorii americani de soia au criticat deja abordarea agresivă a lui Trump, afirmând că „tarifele nu sunt o chestiune de luat ușor” și au cerut administrației să „reconsidere tarifele impuse Canadei, Mexicului și Chinei”. Trump a transmis însă că nu intenționează să oprească noile măsuri.
UE mai vizează carnea de vită din Kansas și Nebraska, carnea de pasăre din Louisiana, piese auto din Michigan, țigări din Florida și produse din lemn din Carolina de Nord, Georgia și Alabama.
Deși whisky-ul a fost eliminat din lista finală în urma lobby-ului făcut de Franța, Italia și Irlanda, alte produse cu impact simbolic au fost păstrate:
Războiul tarifar declanșat de Trump are un preț mare pentru SUA. China și Canada au răspuns cu propriile tarife. În total, măsurile de represalii ale Chinei, Canadei și UE afectează exporturi americane în valoare de aproape 90 de miliarde de dolari.
Beijingul a impus taxe de 15% pentru produse precum puiul, grâul și porumbul, și 10% pentru soia, carne, fructe și alte exporturi agricole. Canada a introdus două seturi de tarife de 25%: unul pe produse agroalimentare și altul pe oțel și aluminiu.
UE, la rândul său, folosește o abordare „morcov și băț”: a propus luni un acord „zero pentru zero” pe bunuri industriale (mașini, produse chimice, plastice, echipamente), dar Trump a declarat că oferta este insuficientă și a cerut ca UE să cumpere energie americană de 350 de miliarde de dolari pentru a „face deficitul să dispară într-o săptămână”.
Ca ultimă opțiune, UE ar putea recurge la „bazooka comercială” și să taxeze serviciile americane, un pas pe care unele state membre ezită încă să-l facă.
Tarifele „reciproce” ale preşedintelui Donald Trump asupra a zeci de ţări au intrat în vigoare miercuri, inclusiv taxele masive de 104% asupra produselor chinezeşti, adâncind războiul său comercial global chiar dacă între timp se pregăteşte pentru negocieri cu unele state, relatează
Tarifele punitive ale lui Trump au zdruncinat o ordine comercială globală care persistă de decenii, au stârnit temeri de recesiune şi au făcut ca acţiunile din întreaga lume să se clatine.
Indicele S&P 500 a pierdut aproape 6 trilioane de dolari de când Trump a prezentat tarifele, în urmă cu o săptămână, cea mai mare pierdere de patru zile de la crearea indicelui de referinţă, în anii 1950. Indicele se apropie acum de o piaţă „bear”, definită ca fiind cu 20% sub cel mai recent maxim al său.
Tranzacţiile pe pieţele asiatice s-a reluat miercuri, indicele Nikkei din Japonia înregistrând o scădere de peste 3%. Moneda Coreei de Sud a atins un minimum al ultimilor 16 ani, iar obligaţiunile guvernamentale suferă pierderi mari, investitorii îndreptându-se către siguranţa numerarului.
Contractele futures pe bursa americană au indicat, de asemenea, o a cincea zi consecutivă de pierderi pe Wall Street.
Trump a oferit investitorilor semnale contradictorii cu privire la faptul dacă tarifele vor rămâne pe termen lung, descriindu-le ca fiind „permanente”, dar lăudându-se şi cu faptul că ele exercită presiuni asupra altor lideri pentru a cere negocieri. „Avem o mulţime de ţări care vin şi vor să facă înţelegeri”, a spus Trump la un eveniment la Casa Albă, marţi după-amiază. La un eveniment ulterior, el a declarat că se aşteaptă ca şi China să urmărească încheierea unui acord.
Administraţia Trump are programate discuţii cu Coreea de Sud şi Japonia, doi aliaţi apropiaţi şi parteneri comerciali importanţi, iar premierul italian Giorgia Meloni urmează să efectueze o vizită săptămâna viitoare.
Viceprim-ministrul Vietnamului, ţară devenită centru de producţie asiatic cu costuri reduse, dar afectată de unele dintre cele mai ridicate taxe la nivel mondial – urmează să discute cu secretarul Trezoreriei lui Trump, Scott Bessent, miercuri după-amiază.
Perspectiva unor acorduri cu alte ţări a determinat creşterea burselor în prima parte a zilei de marţi, însă acţiunile americane şi-au pierdut din câştiguri până la sfârşitul zilei de tranzacţionare.
Trump aproape că a dublat taxele asupra importurilor chineze, care fuseseră stabilite la 54% săptămâna trecută, ca răspuns la contra-tarifele pe care Beijingul le-a anunţat săptămâna trecută. China a promis să lupte împotriva a ceea ce consideră a fi un şantaj.
China a anunțat că va impune taxe suplimentare pentru mărfurile americane. Taxele vamale vor fi impuse începând de joi, 10 aprilie, a declarat ministrul de externe, conform SkyNews.
Noile tarife care vor intra în vigoare vor ajunge la 84%, o creștere de 50% față de tarifele anterioare de 34% aplicate mărfurilor americane.
Brokerii chinezi de top s-au angajat să colaboreze pentru a ajuta la stabilizarea preţurilor acţiunilor interne ca răspuns la turbulenţele provocate de tarife.
Alte ţări se grăbesc să-şi protejeze industriile-cheie de taxe, Coreea de Sud anunţând o serie de măsuri de sprijin de urgenţă pentru sectorul auto, inclusiv reduceri de taxe şi subvenţii.
Unii economişti au avertizat că, în cele din urmă, consumatorii americani vor fi probabil cei mai afectaţi de războiul comercial, confruntându-se cu preţuri mai mari la orice, de la adidaşi la vin.
Potrivit unui nou sondaj Reuters/Ipsos, aproape trei sferturi dintre americani se aşteaptă ca preţurile produselor de folosinţă zilnică să crească în următoarele şase luni.
Este posibil ca efectele totale ale tarifelor de miercuri să nu se facă simţite pentru o perioadă de timp, deoarece orice bunuri aflate deja în tranzit la miezul nopţii vor fi scutite de noile taxe, atât timp cât ajung în SUA până la 27 mai.
Taxele vamale de 10% anunţate anterior de Trump asupra tuturor importurilor din multe ţări au început să fie aplicate de sâmbătă.
UE VOTEAZĂ MIERCURI CONTRAMĂSURILE, IAR TRUMP SUGEREAZĂ CĂ N-A TERMINAT ÎNCĂ CU TARIFELE
Ultima rundă de taxe, care au intrat în vigoare miercuri la ora 12:01 a.m. ET (07.01 ora României), vizează ţările care „fură” SUA, potrivit lui Trump. Această listă include mulţi dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Statelor Unite, inclusiv Uniunea Europeană, care a fost afectată de un tarif de 20%, precum şi de taxe specifice unor domenii ale industriei. Blocul celor 27 de membri urmează să voteze miercuri cu privire la contramăsuri iniţiale.
Trump a declarat că tarifele sunt un răspuns la barierele impuse mărfurilor americane care au pus piedici companiilor americane. De asemenea, el a acuzat ţări precum Japonia că îşi devalorizează monedele pentru a obţine un avantaj comercial, ceea ce Tokyo neagă. Ministrul japonez de finanţe a declarat miercuri că negocierile comerciale cu Washingtonul ar putea include ratele de schimb valutar.
Dar Trump a semnalat, totodată, că s-ar putea să nu fi terminat cu tarifele. În remarci făcute marţi seara în faţa congresmenilor republicani, el a declarat că va anunţa în curând tarife „majore” pentru importurile de produse farmaceutice, una dintre puţinele categorii de bunuri care au fost scutite de noile taxe. Trump a spus că tariful va stimula companiile farmaceutice să îşi mute operaţiunile în SUA.