Răzvan Burleanu renunţă la ideea organizării CM 2030 în România. FRF rămâne în cărţi pentru Euro 2028

„Acest proiect a demarat exclusiv la nivel politic, fără ca FRF să fie implicată şi s-a discutat la vremea respectivă doar despre găzduirea Cupei Mondiale din 2030. Pe parcurs, am început să fim prezenţi şi să analizăm cu mare atenţie toate detalile pe care trebuie să le luăm în considerare, iar acum, la Salonic, am fost desemnat de câtre colegii mei din celelalte federaţii să fac o prezentare în faţa reprezentanţilor celor patru guverne, în ceea ce priveşte condiţiile care trebuie să fie îndeplinite pentru CM, respectiv pentru Campionatul European din 2028. Ţările candidate trebuie să propună 14-16 stadioane, dintre care FIFA să aleagă 12-13. Pentru deschiderea CM şi pentru finală stadionul trebuie să fie de cel puţin 80.000 de locuri, pentru semifinale unul, două stadioane de 60.000 de locuri. Toate celelalte stadioane trebuie să îndeplinească minimul de 40.000 de locuri. Astăzi, avem un singur stadion funcţional în cele patru ţări, România, Bulgaria, Grecia şi Serbia, iar acela este la Bucureşti, Arena Naţională, de 55.000 de locuri. (…) Găzduirea unui Campionat Mondial nu este în momentul de faţă un proiect foarte, foarte realist”, a declarat Răzvan Burleanu.

Potrivit acestuia, contracandidaţii celor patru ţări balcanice la organizarea CM 2030 sunt foarte puternici: Marea Britanie împreună cu Irlanda, cu un dosar foarte puternic, Spania cu Portugalia, dar şi cu Maroc, precum şi o candidată din America de Sud.

Însă pentru organziarea CE 2028 este mult mai accesibilă celor patru ţări amintite, mai ales că România va avea în curând patru stadioane compatibile pentru o asemenea competiţie, spune preeşedintele FRF: „În ceea ce priveşte Campionatului European din 2028 (…) necesarul de stadioane este de zece, iar acestea trebuie să îndeplinească următoarele criterii: un stadion de peste 60.000 de lcouri, două stadioane de peste 50.000 de locuri, trei stadioane peste 40.000 de locuri şi patru stadioane de peste 30.000 de locuri. Luând în considerare investiţiile care se fac în acest moment pentru Euro 2020, România poate participa anul viitor în acest proiect cu patru stadioane – Arena Naţională, Ion Oblemenco, Ghencea şi Cluj Arena – ceea ce reprezintă 40 la sută din necesarul de infrastructură exclusiv de stadioane, asta dacă nu ne vom asuma şi un alt proiect investiţional în România, în oraşe care au nevoie de investiţii în noi stadioane, Timişoara, Iaşi, Constanţa. Mai putem aduce în acest proiect toată experienţa pe care noi am acumulat-o alături de UEFA în organizarea Euro-2020, experienţă pe care nu o regăsim la nivelul celorlate federaţii şi de aceea ar trebui să ne asumăm ca ţară un rol de leadership în acest proiect”.

Alte articole

Preşedintele FRF, primele declaraţii după demisia lui Edi Iordănescu. Ce antrenor va sta pe banca naţionalei

Răzvan Burleanu, favorit să preia funcţia de preşedinte al UEFA. Românul este sprijinit de opozanţii lui Aleksander Ceferin