Răzvan Theodorescu: Viitorul nostru nu poate fi altul decât al locului unde ne aflăm, în Europa Orientală

Academicianul a vorbit despre poziţionarea socială şi istorică a ţării noastre. „Noi suntem o lume a Răsăritului. Că e bine, că e rău, aşa ne-a aşezat Dumnezeu şi mentalul nostru este un mental răsăritean”, a punctat acesta.

El a vorbit şi despre tendinţele din această parte a lumii. „Răsăritul Europei, din care noi facem parte, (…) Răsăritul acesta este foarte puţin iubitor de democraţie. Este foarte iubitor de autocraţie, spre deosebire de lumea cealaltă, occidentală”, a spus Theodorescu.

Totodată, a subliniat şi influenţele din această parte a continentului.

„Mulţi m-au etichetat atunci când am vorbit despre cei doi mai jucători europeni care sunt în afara Uniunii Europene şi de care nu poţi să nu ţii seamă – cei doi jucători de tradiţii imperiale, de tradiţii absolutiste, cei doi jucători care se numesc pe de o parte Rusia lui Putin şi Turcia lui Erdogan”, a adăugat academicianul, citat de Agerpres.

Alte articole

Austria, pregătită să ridice interdicția privind aderarea completă a României și Bulgariei la Schengen

Stațiunea din România în care Nicolae Ceaușescu voia să aibă loc Jocurile Olimpice de Iarnă

El a afirmat că România nu poate fi cuprinsă în zona Europei Centrale.

„N-avem ce căuta în Europa Centrală, în Europa lui Kafka, a lui Musil, a lui Brod, a lui Zweig, a lui Kundera. Aia este o altă lume, este lumea austrocraţiei, o lume de alte tradiţii, cu care noi nu avem nimic, lumea protestantă şi lumea catolică, extrem de respectabile, dătătoare de măsură pentru Europa Occidentală şi pentru periferia ei creatoare, care este Europa Centrală”, a evidenţiat el.

În acest context, el a vorbit despre perspectivele ţării noastre.

„Trebuie să ne gândim puţin cum ne gestionăm viitorul. Viitorul nostru nu poate fi altul decât al locului unde ne aflăm, în Europa de Sud-Est, în Europa Orientală, în relaţii excelente cu cealaltă Europă, cu care, întâmplător, instituţional, ne învecinăm. Şi e bine că ne învecinăm, într-un fel”, a mai spus Răzvan Theodorescu.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Ambasadorilor şi Diplomaţilor de carieră din România, Ion M. Anghel, a vorbit despre momentul în care a apărut discuţia despre „două Europe” distincte.

„Cea mai tranşantă despărţire a Europei sau forme tranşante existente în Europa au fost cele care s-au croit după 1944-1945. (…) Din acea clipă au existat două părţi foarte diferite şi într-o mare contradicţie”, a afirmat diplomatul.

Anghel a adus în discuţie perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, când au existat „două Europe în competiţie, cu momente uneori în pragul războiului”.

Dezbaterea, ce a avut loc la sediul Fundaţiei Europene „Titulescu”, a fost moderată de preşedintele fundaţiei, Adrian Năstase.

Evenimentul este cuprins în seria manifestarilor desfăşurate sub genericul „Conferinţele Club M”.