Reacţia CSM după ce preşedintele Iohannis a respins propunerile pentru DNA şi DIICOT

Ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public în legătură cu procedura de avizare a propunerilor formulate de ministrul justiţiei, de numire în funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să facă următoarele precizări:

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit calendarul pentru examinarea propunerilor ministrului justiţiei de avizare a numirii în aceste funcţii de conducere, procedurile desfăşurate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii fiind realizate cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente.

În conformitate cu dispoziţiile art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procedura de avizare a propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) din aceeaşi lege include depunerea de către candidaţi a unei declaraţii pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, condiţie a cărei îndeplinire a fost verificată în procedurile în cauză.

În acelaşi timp, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (2) din aceeaşi lege, în toate cazurile au fost transmise Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicitări de verificare şi comunicare a apartenenţei sau colaborării candidaţilor cu serviciile de informaţii înainte de 1990.

Alte articole

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

După expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 54 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în condiţiile necomunicării unor eventuale elemente de apartenenţă sau colaborare a candidaţilor cu serviciile de informaţii, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat propunerile anterior menţionate, formulate de ministrul justiţiei.

La adoptarea hotărârilor au fost avute în vedere toate aspectele de legalitate a procedurii. Condiţia de a nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi de a nu fi colaborat cu acestea a fost verificată în raport de declaraţiile pe proprie răspundere, depuse de candidaţi, precum şi de împrejurarea că, în termenul prevăzut de lege, Consiliului Superior al Magistraturii nu i-au fost comunicate de către instituţia abilitată răspunsuri afirmative în acest sens.

Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 48 alin. (10) – (12) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor corespunde practicii administrative constante a Consiliului Superior al Magistraturii.

Citeşte şi: Tudorel Toader îi răspunde lui Iohannis, după refuzarea candidatei la şefia DNA: Foloseşte dublul standard

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că nu l-a surprins refuzul din partea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la cei cinci candidaţi la funcţii de conducere în DNA şi DIICOT, în schimb a fost surprins de motivarea acestor respingeri.

Tudorel Toader îl acuză pe președinte că folosește dublul standard când semnează decretele de numire în funcție pentru magistrații de rand înalt, făcând referire la faptul că Iohannis a refuzat-o pe Adina Florea pentru motivul că nu are certificat de la CNSAS că nu a colaborat cu fosta securitate.

„Nu am fost doarte surprins de decizia președintelui, ci de motivare. A vrut să meargă pe argumente de legalitate, dar le-a greșit. Nu a scris președintele, ci cineva de acolo. Nu era nici toată pagina ocupată, ci 3 sferturi și, în final, spune că dosarul nu a avut și răspunsul de la CNSAS că nu au fost colaboratori ai fostei securtități. Mâine voi da un comunicat că obligația de verificare la CNSAS nu îi revine președintelui, ci CSM, iar CNSAS trebuie să răspundă în 15 zile, dar e și declarația pe care o fac magistrații. CNSAS poate trimite, ulterior, la preșeidnte. Nu poti să îi reproșezi unuia ce a făcut sau ce nu a făcut altul.

Klaus Iohannis a respins-o pe Adina Florea de la şefia DNA. Reacţia procurorului

La procurorul DIICOT nu a întrebat despre CNSAS. Și te întrerebui cum stăm cu standardul de egalitate? Sau, folosim și la acest nivel dublul standard? Care să fie explicația? Cred că e o coincidență, nu mă gândesc la altceva. Când eram în CSM, procurorul general, când l-am întrebat pe candidatul pentru DIICOT nu a întrebat nimic, chiar dacă avea acțiune disciplinară pe rol, iar când a venit vorba despre alți candidați, nu doar că a întrebat, ci s-a dus chiar el și a făcut sesizare la Inspecția Judiciară.

Ni se repșoșează că facem ceea ce CSM ne cere. Așa cum s-a întâmpplat și cu legea pentru pensionarea magistraților la 20 de ani vechime. Ulterior, cine și-a exprimat preocupare? Exat cei care au propus soluția, CSM, Comisia de la Veneția, raportul MCV, președintele României. Ce a făcut Guvernul? A dat OUG pentru amânarea ei. Ce ne spune Comisia Europeană în MCV? Că situația nu e rezolvată. Sigur, nu e rezolvată definitiv, dar Guvernul a dus-o cu un an de zile mai încolo, a preîntâmpinat și a dat timp legiuitorului să o modifice sau să facă ce vrea.”, a declarat Tudorel Toader.

Preşedintele Klaus Iohannis a respins miercuri numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, şeful statului a respins alte patru numiri pentru funcţii de conducere în Parchetul ICCJ şi la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, preşedintele a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.

„În conformitate cu dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul justiţiei, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcţie de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) şi (12) din Legea nr. 303/2004”, explică Preşedinţia.

Propunerile respinse au fost înaintate în octombrie de ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader.

Urmarește RomaniaTV.net și pe