DNA a decis netrimiterea în judecată a lui Klaus Iohannis în dosarul averii sale

Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat pentru România TV că dosarul averii lui Klaus Iohannis a fost soluţionat şi că s-a decis netrimiterea în judecată a preşedintelui. 

DIICOT a precizat că la 4 zile de când a primit dosarul, l-a trimis la DNA pentru că nu era de competenţa procurorilor antimafie, potrivit unui răspuns al procurorului-şef al instituţiei pentru România TV.

Dosarul AVERII lui Iohannis, trimis la DNA. Vezi răspunsul procurorului-şef al DIICOT în acest caz

În acest dosar este vorba despre acuzaţii de fals, retrocedări ilicite în cazul a două imobile, care au intrat în posesia lui Klaus Iohannis, soţiei sale şi unor rude.

Alte articole

Ce s-a întâmplat cu averea lui Ion Ţiriac în 2024. Anunţ surprinzător despre miliardarul român făcut de Forbes

Ce avere a lăsat în urmă Dumitru Sechelariu. Doru, fiul fostului primar, dezvăluie adevărul neștiut timp de peste 10 ani

Jurnaliştii de la Rise Project spuneau zilele trecute că dosarul lui Klaus Iohannis s-ar fi pierdut pe drum.

Jurnaliştii de la Rise Project au scris zilele trecute că soţii Iohannis şi-au cumpărat trei case din cele şase cu banii obţinuţi prin încălcarea legii. Ziariştii publică documente din procese în care soţii Iohannis sunt acuzaţi că s-au folosit de acte false să intre în posesia unei case pe care au închiriat-o unei bănci de renume din ţară.

Cea mai „productivă” proprietate a familiei Iohannis pare să aibă şi cele mai mari probleme cu legea. Suma care i-a revenit lui Klaus Iohannis în ultimii 14 ani, din închiriere unui spaţiu comercial în centrul Sibiului unei mari bănci din România se ridică la 320.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

LOVITURĂ pentru Iohannis. Anchetă presă: Preşedintele a încasat mai mulţi bani din CHIRII decât a declarat

Povestea legăturii dintre Iohannis şi această proprietate începe în 1991. Atunci, Carmen Iohannis şi mama ei sunt trecute în testamentul unui vârstnic, Nicolae Baştea, alături de nepotul bătrânului. Cele două femei primesc jumătate dintr-o casă, iar nepotul, Ion Baştea, cealaltă jumătate.

Cum imobilele erau naţionalizate, la finalul anilor 90, familiile Iohannis şi Baştea încep procesele cu statul. La procese, scriu cei de la Riseproject, cele două familii prezintă acte în care scrie că bătrânul decedat era nepotul de drept al celui de la care statul român a confiscat casele în perioada comunistă.

Adeverinţele au fost eliberate de secretarul comunei Porumbacu de Jos , iar secretarul, acuzat că a emis documente false, a fost condamnat, la un moment dat, la un an de închisoare cu suspendare.

KLAUS IOHANNIS reacţionează la acuzaţiile că nu a declarat toate veniturile din chirii

În 1999, Klaus Iohannis cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casa în care se află şi spaţiul comercial închiriat băncii. Jurnaliştii de la Riseproject scriu că Iohannis a plătit 50 de milioane de lei vechi, adică 3.200 de dolari, pentru partea lui de casă.

În timp ce veniturile din contractele cu instituţia bancară umpleau conturile familiei Iohannis, procesele se derulau cu multe amânări.

Pe de o parte, cele două familii au cerut instanţei să anuleze contractele prin care cumpărătorii apartamentelor din cele două cădiri naţionalizate devin proprietari, de cealaltă parte locuitorii acestor apartamente au cerut anularea naţionalizării pe motiv că actele prezentate de moştenitori sunt false.

Pe 18 iunie 2015, după 16 ani de judecată, instanţa decide anularea dreptului de proprietate deţinut de Carmen Iohannis, mama ei- Georgeta Lăzuca- şi Ioan Baştea asupra casei de pe Strada Gheorghe Magheru.

Celălalt dosar, în care se judecă dreptul lui Klaus Iohannis de a fi coproprietarul spaţiului comercial închiriat băncii, are termen pe 3 septembrie la Curtea de Apel Braşov, scrie Rise Project.