În motivarea necesităţii acestei OUG se invocă următoarele argumente: necesitatea sprijinirii educaţiei, a creşterii calităţii sistemului de învăţământ, a asigurării derulării în condiţii normale a procesului de învăţământ; decizia CCR în cazul legii de adoptare a OUG privind Editura Didactică, faptul că în prezent nu există un cadru legislativ care să prevadă modalitatea de reorganizare a regiilor autonome; faptul că neadoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă a unor măsuri imediate generează mari impedimente de ordin legislativ în reorganizarea regiilor autonome, neexistând în prezent un cadru legislativ clar care să reglementeze procesul de reorganizare a acestora; nevoia urgentă de asigurare a calităţii şi a condiţiilor optime pentru desfăşurarea procesului de învăţământ.
Se subliniază faptul că ”toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”.
Ordonanţa vizează modificarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, prin introducerea unui nou articol care stabileşte că: ”Regiile autonome pot fi reorganizate prin fuziune, prin divizare sau prin transformare în societăţi, în conformitate cu Legea privind societăţile nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre de Guvern sau după caz, prin hotărârea consiliului local/ hotărârea consiliului judeţean sau prin hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, având ca unic acţionar statul român sau autoritatea administraţiei publice locale”.
Curtea Constituţională a admis, în 19 aprilie, sesizările depuse de PNL şi respectiv USR şi PMP la Legea de aprobare a OUG privind înfiinţarea Editurii Didactice şi Pedagogice.
În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale, prin caracterul lor normativ, legile şi ordonanţele Guvernului au aplicabilitate generală şi îşi extind efectele asupra unui număr nedeterminat de subiecte vizate de ipoteza normelor [Decizia nr.68 din 27 februarie 2017, par.111]. În acest context, Curtea a constatat că înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică – S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică şi Pedagogică” dă expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, drept pentru care nu putea forma obiectul unui act de reglementare primară [lege/ ordonanţă de urgenţă]. În consecinţă, Curtea a reţinut că înfiinţarea/ reorganizarea activităţii unei regii autonome, precum cea din cauza de faţă, se dispune printr-un act de reglementare secundară, care se subsumează competenţei autorităţii administraţiei publice centrale. În aceste condiţii, ordonanţa de urgenţă nu putea fi aprobată prin lege, se arată într-un comunicat al CCR.