Reacţii în Republica Moldova după decizia istorică a Curţii Constituţionale: Între bucurie şi neîncredere

Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova califică decizia de joi a Curții Constituționale, privind denumirea limbii oficiale, drept un act de justiție și o revenire la adevărul științific. Declarația a fost făcută de președintele fracțiunii parlamentare a PLDM, Valeriu Streleț.

„Poziția PLDM-ului a fost foarte tranșantă și înainte ca Curtea Constituțională să se pronunțe asupra acestei probleme. Noi am spus tot timpul că adevărul științific este incontestabil, iar cei care au ales că numească limba pe care o vorbesc „moldovenească” au tot dreptul. Constatăm că s-a făcut un act de justiție, iar faptul că limba română și-a recăpătat numele său oficial este un fapt ce ne bucură”, a declarat Valeriu Streleț, potrivit NOI.md.

Deputatul liberal-reformator Ana Guţu, unul dintre autorii sesizării care a dus la această hotărâre, salută decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova. Aceasta susţine că astfel s-a recunoscut primordialitatea documentului politic fondator al statului Republica Moldova.

„S-a făcut dreptate în ceea ce priveşte constituţionalitatea normei lingvistice. S-a recunoscut faptul că denumirea corectă este limba română, ceea ce e scris în Declaraţia de Independenţă. Considerăm că s-a făcut dreptate limbii române, era nevoie să se pronunţe Curtea Constituţională, deoarece în acest sens lipsea opinia juridică”, a declarat deputatul Ana Guţu, potrivit publika.md.

Alte articole

Cele trei litere care se folosesc foarte rar în limba română. Numai câteva cuvinte încep cu ele

Care este cea mai întâlnită greșeală gramaticală din limba română? Până și tu o faci

Istoricul Ion Varta spune că aștepta o decizie corectă din partea Curții Constituționale cu referire la denumirea limbii de stat a R. Moldova.

„Până la urmă a triumfat adevărul. Era incontestabil, nimeni n-a avut dubii. Pentru foarte multă lume, lucrurile au fost clare. Cei care au fost spălați pe creier de propaganda regimului sovietic de ocupație, au rătăcit, au bânguit prin întuneric”, a declarat Varta în cadrul unui interviu pentru UNIMEDIA.

Totuși, Ion Varta spune că decizia Înaltei Curți este mai degrabă o victorie simbolică, pentru că art. 13 din Constituție poate fi modificat doar cu 3/5 din voturile deputaților.

„O decizie adoptată de Parlamentul actual este practic imposibilă, întrucât actuala guvernare nu întrunește o majoritate constituțională. Sunt necesare voturi din partea comuniștilor care nu vor admite și nu vor vota. Probabil o aducere în concordanță a prevederilor Constituției cu cele din Declarația de Independență se va face mai târziu, în cadrul unei viitoare legislaturi”, a conchis istoricul.

Şi deputatul liberal Valeriu Munteanu, celălalt autor al sesizării către Curtea Constituţională, rămâne sceptic că în rândul deputaților moldoveni se vor găsi cele 67 de voturi necesare pentru modificarea art. 13 din Constituție. Munteanu spune că în acest caz vor exista „motive” pentru dizolvarea Parlamentului.

„Parlamentul este obligat şi trebuie să fie vot unanim pentru a respecta Constituţia, altfel ne vom adresa din nou Curţii Constituţionale ca să explice că asta este o obligaţie. Un Parlament care nu respectă Constituţia este pasibil de dizolvare. Legislativul este obligat că jumătate de an este suficient să se treacă toate procedurile. Încălcarea sistematică şi obraznică a Constituţiei este motiv de dizolvare a Parlamentului”, a subliniat Valeriu Munteanu, potrivit publika.md.

Înainte de pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, aproximativ 20 de persoane, înarmate cu steagurii roșii, pe care era emblema PCRM, secera și ciocanul, scandau „lozinci” bolșevici lângă sediul CC, potrivit timpul.md. Acțiunea comuniștilor a fost o tentativă de intimidare înaintea deciziei privind cele două sesizări care vizeazau articolul 13 din Constituţie, privind limba de stat a Republicii Moldova.

Joi, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova care prevede că limba de stat este cea română prevalează asupra prevederilor Constituției, potrivit căreia limba de stat este cea ‘moldovenească’. Concret, limba română este acum recunoscută ca limbă de stat în Republica Moldova.

VEZI SI:

Ponta: Decizia Curţii Constituţionale din Republica Moldova este una istorică