Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, mai multe promouri difuzate pe Realitatea TV, în perioada 4 – 15 octombrie, scrie Mediafax.
CNA a analizat aceste spoturi la sesizarea membrului Consiliului Monica Gubernat, cea care a şi propus sancţionarea Realitatea TV cu somaţie publică de intrare în legalitate.
Potrivit CNA, în perioada 4 – 15 octombrie 2013, în contextul discuţiilor despre un nou Cod al insolvenţei, la Realitatea TV au fost difuzate mai multe spoturi prin care se atrăgea atenţia că televiziunea este ţinta unor prevederi ale acestui Cod.
Spoturile au fost difuzate zilnic, cu o frecvenţă aproximativ de 3-4 pe interval orar în primele zile, apoi cu o frecvenţă mai redusă în ultima parte a perioadei menţionate. Fiecare spot conţinea un însemn grafic – logoul televiziunii Realitatea TV plasat pe o ţintă, însoţit de mesajul „Acum noi suntem ţinta”.
Aceste spoturi, a căror durata a variat (câteva zeci de secunde fiecare), au fost de mai multe feluri.
Într-un spot, jurnalişti şi angajaţi ai Realitatea TV transmiteau un mesaj actualului Guvern, în special premierului Victor Ponta, spunând că acesta nu s-a ţinut de promisiunile făcute în campania electorală şi, mai mult, încearcă să închidă o televiziune care nu-i este fidelă. Alte spoturi cuprindeau mesaje de încurajare ale telespectatorilor pentru postul Realitatea TV.
Într-un alt spot era prezentat premierul Victor Ponta, imaginea acestuia fiind asociată cu fondul muzical şi replicile sunt din serialul despre mafia italiană „La Piovra”.
Potrivit Monicăi Gubernat, prin respectivele promouri, Realitatea TV a vrut să insinueze că premierul vrea închiderea acestei televiziuni. „Au vrut să insinueze închiderea Realitatea TV”, a spus Gubernat.
„Printr-o melodie (melodia din ‘La Piovra’, n.r.) se sugerează închiderea?”, a întrebat Viorel Vasile Buda, vicepreşedintele CNA.
Pe de altă parte, Florin Gabrea, membru al CNA, a spus că această campanie a Realitatea TV este „destul de grosieră”. „Nici nu e subtilă, e foarte directă”, a mai spus Gabrea.
Un alt membru al CNA, Radu Călin Cristea, a spus că are o rezervă vizavi de discutarea acestor promouri, întrucât ele nu mai sunt difuzate de la mijlocul lunii octombrie. „Este legitim (să discutăm, n.r.), dar nu e logic”, a spus Cristea.
„Nu este singurul caz când reacţionăm aşa (…) Scopul somaţiei este să se evite redifuzarea spoturilor”, i-a răspuns Monica Gubernat.
Pe de altă parte, Mura Frînculescu, directorul executiv al Realitatea TV, a spus că în acele spoturi nu a fost atacată nicio persoană.
„Nu am atacat pe nimeni, nu am jignit pe nimeni. A fost o campanie asumată de Consiliul Editorial al Realitatea TV. Nu ştiu de unde s-a dedus acea asociere cu mafia italiană (…) O să vă rog să ne daţi posibilitatea să folosim în montajele noastre anumite sunete, muzică (…)”, le-a spus Mura Frînculescu membrilor CNA.
De asemenea, Mura Frînculescu le-a spus membrilor CNA că „Avocatul Poporului s-a autosesizat şi Curtea Constituţională a decis că acest Cod al insolvenţei este neconstituţional”. „Nu vreau să ne facem un titlu de glorie din acest lucru, ci pur şi simplu a fost un demers jurnalistic”, a mai spus Frînculescu.
Decizia de somare publică a televiziunii Realitatea TV a fost luată cu unanimitate de voturi (Monica Gubernat, Florin Gabrea, Narcisa Iorga, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea), pentru încălcarea articolului 32, alineatul 1 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit căruia „Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor”.
De asemenea, membrii CNA au considerat că Realitatea TV a încălcat şi articolul 40, alineatul 1 din Cod – „În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt”.
Citeşte şi Crin Antonescu: Discuţiile dintre mine şi Ponta sunt politice, nu tehnice