În Dosarul Belina, nume dat anchetei privind trecerea ilegală din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, a Insulei Belina şi a Braţului Pavel iar apoi, după doar câteva zile, închirierea acestora, tot ilegal, unei firme private, Sevil Shhaideh a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave. Pentru complicitate la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni a fost deferită justiţiei şi Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor.
„Inculpatele (…) nu au respectat cele dispuse de premierul României (…): ‘Aprobat. Trebuie să includă toate observaţiile’ şi prin eludarea observaţiei: ‘ca Ministerul Justiţiei să se pronunţe asupra legalităţii transmiterii bunurilor imobile prin HG şi nu printr-un act normativ de acelaşi nivel cu cel prin care s-a stabilit administratorul, respectiv act cu putere de lege’, au contribuit la adoptarea HG 943/2013, deşi transferul imobilelor nu trebuia să se efectueze printr-un HG, aşa cum arată art. 860 C Civ.: ‘Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului (…) potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice'”, se precizează în rechizitoriu.
DNA adaugă și că cele două inculpate au ignorat şi observaţiile primite de la Ministerul Justiţiei (MJ) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP), care, de altfel, au avizat negativ actul normativ.
“Faţă de modul cum s-au derulat lucrurile, rezultă că inculpata Sevil Shhaideh şi inculpata Ionela Stoian au insistat ca forma de proiect de HG finală să fie cât mai aproape de a servi, sub aparenţa legalităţii, interesele viitorilor beneficiari ai folosinţei imobilelor Braţul Pavel şi Insula Belina, încât, în ciuda observaţiilor pertinente ale MFP şi MJ, intenţia acestora într-un final s-a materializat, servind scopului propus. (…) Astfel, cu privire la forma actului normativ, observaţiile ministerelor au vizat în principal două aspecte: schimbarea administratorului ANAR nu poate fi făcută decât printr-un act normativ de acelaşi nivel cu Legea 107/1996 prin care s-a stabilit administratorul, respectiv act normativ cu putere de lege; cele două bunuri imobile sunt bazine hidrografice, fapt ce rezultă şi din codul de clasificaţie, astfel încât regimul juridic al proprietăţii bunurilor în cauză este reglementat în mod expres prin Constituţia României şi Legea 213/1998, acestea făcând astfel obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului”, se arată în rechizitoriul întocmit de DNA.
Procurorii consideră că în acest caz a fost vorba şi de o derogare de la prevederile Codului civil, conform cărora transferul dreptului de proprietate nu se putea face prin hotărâre de guvern.
“Semnalările repetate venite din partea Ministerului Finanţelor Publice sub acest aspect au fost ignorate de către inculpate. (…) Mai mult, apreciem că prin modul în care au înţeles să facă aplicarea normelor privind tehnica legislativă, practic inculpata Sevil Shhaideh şi inculpata Ionela Stoian au scos din sfera controlului MJ, care trebuia să îşi dea ultimul avizul, formele de proiect de HG şi Nota de fundamentare”, se mai menţionează în rechizitoriul DNA
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Adrian Ionuţ Gâdea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman, acuzat de complicitate şi participaţie improprie la abuz în serviciu; Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria, acuzată de fals intelectual, dar şi Rodica Guşă, asistent registrator la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria, pentru fals intelectual în formă continuată (trei acte materiale).
Din anchetă a reieșit că, în urma faptelor săvârşite de Sevil Shhaideh, Adrian Gâdea şi Ionela Stoian, a fost cauzat statului român un prejudiciu de 3.237.800 de lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul său, la care se adaugă 248.126,334 lei reprezentând echivalentul a 50% din suma provenită din cele trei contracte de închiriere, care trebuia încasată de bugetul de stat în perioada 16 ianuarie 2014 – 23 aprilie 2018.
Procurorii au mai identificat un prejudiciu produs Administraţiei Naţionale ”Apele Române” în valoare de 248.126,334 lei, echivalent cu 50% din suma provenită din cele trei contracte de închiriere care trebuia încasată de această instituţie în calitate de titular al dreptului de administrare a imobilelor.v