Recomandările experţilor din Ministerul Educaţiei pentru programa şcolară de la gimnaziu

Numărul opţionalelor din planurile-cadru propuse de Ministerul Educaţiei este inacceptabil de mic, în timp ce numărul disciplinelor obligatorii este prea mare, nu există materii interdisciplinare, orele de sport sunt prea puţine şi nu se pune accent pe Informatică. Acestea sunt principalele critici aduse celor trei propuneri de planuri-cadru pe care şase experţi din grupul de lucru al Ministerului Educaţiei le-au adus într-un document. Mai exact, experţii Tincuţa Apăteanu, Florin Colceag, Radu Gologan, Manuela Prajea, Marian Staş şi Ştefan Vlaston atrag atenţia asupra următoarelor probleme:

1. Numărul de ore în CDŞ (curriculum la decizia şcolii) propus, 1-2 ore, este inacceptabil de mic, propunerea din Legea Educaţiei Naţionale, bazată pe studii şi analize era de 25% la gimnaziu. Un minim de 4-6 ore ar fi obligatoriu, dacă dorim să lăsăm şcolilor adaptarea curriculei şi a proceselor didactice la specificul local, la tipul de comunitate şcolară pe care o deserveşte şcoala, la personalitatea elevilor din şcoala respectivă. Altfel, rămânem în paradigma „patul lui Procust”, în care se găseşte şcoala actuală.

2. Numărul de discipline, 14-15, este prea mare şi păstrează viitoarea curricula în tiparele anterioare.

3. Nu există discipline agregat, care să asigure învăţare interdisciplinară, aplicare integrată a cunoştinţelor din discipline diferite. (Ştiintele mediului, Educaţie pentru societate, Ştiinţele vieţii)

Alte articole

Şcolile din România în care vor fi reintroduse uniformele obligatorii. Noile reguli propuse de Ministerul Educaţiei

Lista lui Ciolacu. Inspectoratele școlare, somate să trimită rapid centralizarea situației privind posturile, sporurile, benzina și telefoanele mobile

4. Disciplinele socio-umane sunt mult prea limitative, cu cele 4 module propuse

5. La educaţie fizică, sport şi sănătate sunt prea puţine 2 ore pe săptămână, având în vedere nevoia de mişcare în dezvoltarea armonioasă a elevilor. La varianta 2, la clasa a VIII-a, o singură oră de sport este inacceptabil.

6. La Educaţie tehnologică nu avem ore la clasele a V-a şi a VI-a, deşi dimensiunea aplicativ-practica este puţin reprezentată în curricula.

7. La variantele 1 şi 3 nu avem TIC la clasele a VII-a şi a VIII-a.

Experţii vin cu o propunere nouă de plan-cadru, care prevede patru ore de Limba şi Literatura Română de la clasa a V-a şi până la clasa a VIII-a, două ore de Limba Modernă I şi o oră de Limba Modernă II. La Matematică-Informatică sunt prevăzute patru ore la clasa a V-a şi câte cinci ore pe săptămână pentru celelalte clase de gimnaziu. Ştiinţele Vieţii are două ore alocate la clasa a V-a şi la clasa a VII-a şi câte o oră la celelalte, iar Ştiinţele Mediului are două ore la clasele a VI-a şi a VIII-a şi câte o oră pe săptămână la celelalte clase de gimnaziu.

Planul-cadru întocmit de experţi mai prevede două ore pe săptămână pentru disciplina Educaţie pentru Societate, o oră de Geografie, una de Religie, o oră de Educaţie plastică, trei ore de Educaţie fizică şi sport, o oră de Educaţie tehnologică şi o oră pe săptămână pentru Consiliere şi Orientare.

De asemenea, elevii de la clasa a V-a ar trebui să aibă patru opţionale, iar la celelalte clase de gimnaziu ar trebui studiate cinci opţionale pe săptămână. În total, ar fi vorba de 28 de ore pe săptămână la clasa a V-a şi 30 de ore la celelalte clase, potrivit planului-cadru propus de cei şase experţi din cadul grupului de lucru al Ministerului Educaţiei.

În ceea ce priveşte viziunea pe care o au experţii în legătură cu ce ar trebui să educe şcoala, ei consideră că la sfârşitul parcurgerii sistemului educaţional românesc, tinerii trebuie să fie „integri, respectuoşi, stăpâni pe ei, cu comportament etic, capabili dă înveţe de-a lungul întregii vieţi”.

Competenţele-cheie pe care trebuie să le aibă absolvenţii sunt: o gândire algoritmică şi critică, inteligenţă emoţională, caracterială, contextuală şi socială, rezolvarea de probleme şi antreprenoriat, competenţă lingvistică, competenţă simbolică, numerică şi grafică, participare şi implicare civică, relaţionare inteligentă prin comportament şi limbaj şi explorare şi experimentare empirică şi ştiinţifică.

Ministerul Educaţiei a lansat la mijlocul lunii decembrie, în dezbatere publică, trei variante de planuri-cadru care au mai multe puncte în comun. Printre modificări apare şi reducerea numărului de ore de Limba română din clasa a a V-a de la cinci, cât este în planul-cadru în vigoare, la patru. De asemenea, Limba latină, care se studiază în prezent o oră pe săptămână în clasa a VIII-a, este scoasă din planurile-cadru propuse pentru gimnaziu lansate în dezbatere de Ministerul Educaţiei.

Totodată, se reconsideră structura disciplinelor socio-umane pe ani de studiu astfel: la clasa a V-a – Educaţie pentru drepturile copilului, la clasa a VI-a – Educaţie interculturală, la clasa a VII-a – Educaţie pentru cetăţenie democratică – şi la clasa a VIII-a – Educaţie economică.

Potrivit celor trei variante puse în dezbatere, elevii de gimnaziu ar avea posibilitatea să îşi aleagă o materie opţională din oricare dintre cele şapte arii curiculare: „Limbă şi comunicare”, „Matematică şi ştiinţe ale naturii”, „Om şi societate”, „Arte”, „Educaţie fizică, sport şi sănătate”, „Tehnologii” şi „Consiliere şi orientare”. Două dintre variante prevăd alegerea a 0 – 1 opţionale, iar cealaltă, 1 – 2 opţionale.

Însă, numărul de ore pentru toate celelalte materii este clar specificat, nemaifiind prevăzute un minim şi-un maxim precum în planul-cadru actual la discipline ca Istorie, Geografie, Educaţie plastică, Educaţie muzicală, Cultură civică, Educaţie tehnologică.

Dacă actualul plan-cadru prevede câte una – două ore pe săptămână de Istorie şi Geografie, până în clasa a VIII-a, când sunt prevăzute câte două ore, două dintre variante prevăd câte o oră din aceste materii în primii trei ani de gimnaziu şi două în ultimul, iar în cealaltă variantă Istoria şi Geografia au alocate câte două ore în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte una în ceilalţi doi ani.
Biologia are alocate câte o oră în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte două pe săptămână în clasele a VI-a şi a VII-a, în toate cele trei variante. În prezent, sunt prevăzute una – două ore de Biologie în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte două în clasele a VI-a şi a VII-a.

Într-una din variantele planului cadru se propune începerea studiului Fizicii şi Chimiei din clasa a V-a (câte o oră pe săptămână), urmând ca din clasa a VII-a aceste materii să se studieze câte două ore pe săptămână. În prezent, Fizica se studiază câte două ore pe săptămână din clasa a VI, iar Chimia acelaşi număr de ore din clasa a VII-a.

În aceeaşi variantă se propune ca ora săptămânală de Educaţie muzicală să fie scoasă din programă în clasa a VIII-a şi la fel şi ora de Educaţie plastică în clasa a IX-a.

În schimb, orei săptămânale de Educaţie tehnologică ar urma să i se adauge şi o oră de Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). În celelalte două variante se propune să se studieze TIC o oră pe săptămână în primii doi ani de gimnaziu şi Educaţie tehnologică, tot câte o oră, în ultimii doi.

Disciplina Educaţia fizică este redenumită Educaţie fizică, sport şi sănătate. În varianta citată se propune ca în clasa a VIII-a să se facă o oră pe săptămână de sport, iar în restul anilor să rămână câte două.

O altă propunere este renunţarea la ora de Consiliere şi orientare până în clasa a VIII-a, când ar urma să se ţină o oră pe săptămână.

Elevii din clasele V – VIII studiază, în prezent, după planuri-cadru aprobate acum aproape 15 ani (Ordinul M.E.C. nr. 3638 / 11.04.2001). Procesul de inovare curriculară iniţiat după adoptarea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 s-a concretizat până acum în noi planuri cadru şi noi programe şcolare în învăţământul primar. Elevii aflaţi acum în clasa a III-a reprezintă prima generaţie care urmează un nou curriculum, se precizează pe site-ul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.