RECORD. BNR a anunțat cel mai slab leu în fața francului elvețian din istorie / Gheorghe Piperea: „Cauza, tipărirea de bani pentru corporații”

Curs valutar pentru euro a început ziua de miercuri la valori cuprinse între 4,9411 – 4,9444 lei. Cursul anunţat de instituția condusă de către Mugur Isărescu pentru şedinţa precedentă a fost de 4,9411 lei.

În plus, ROBOR a atins un nou record în ziua de miercuri, 13 iulie.

ROBOR la trei luni a crescut la 6,99%, faţă de 6,93%, faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi a ajuns la cea mai ridicată valoare din 28 iulie 2010 până în prezent.

ROBOR la şase luni a crescut la 7,18%, faţă de 7,12%, nivelul din şedinţa precedentă şi a atins cea mai mare valoare din 26 octombrie 2010.

Alte articole

Cresc din nou prețurile în România. Anunțul făcut de Mugur Isărescu, guveratorul BNR

Se schimbă banii în România! BNR lansează noi monede în circuitul numismatic. Vor avea valoarea de 10 și 100 de lei

Moneda europeană a ajuns, pe 22 septembrie 2021, cel mai mare nivel din istorie, în faţa leului, la cursul BNR (4,9495 lei).

Gheorghe Piperea, revoltat după ultimul raport al BNR: „Lumea să nu se mai împrumute în acest hal!”

În urma cifrelor transmise de BNR, avocatul Gheorghe Piperea a reacționat virulent. El a amintit că principala cauză a situației economice mondiale se explică prin printarea excesivă de bani (n.r. – fără acoperire în aur), direcționați către companii multinaționale și guverne.

„Azi, cursul leu/CHF a trecut, pentru prima oară în istorie, de 5 lei. Acum 15 ani era 2 lei și bancherii jurau că e cea mai stabilă monedă din istorie, pe care nici măcar războaiele nu o pot doborî.

Uite o realitate cruntă devoalată de această evoluție înspăimăntătoare: din 2007 până în 2022, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 150%. Salariul/venitul debitorului a crescut doar cu 40%, în aceeași perioadă, lucru care nu poate să nu ducă la supra-îndatorare și faliment.

Dacă atunci, în 2007, puteai cumpăra cu 200 mii lei (=100 mii CHF) o un apartament cu trei camere, acum aceeași casă te costă, cash, 500 de mii de lei. Asta dacă nu ai luat un credit pentru a cumpăra cada, credit pentru care ai plătit, timp de 15 ani, preponderent dobânzi și comisioane și, probabil, 15 mii de CHF din capital. Acum mai ai încă de dat băncii 75 mii CHF (adică, 375 mii lei), plus dobânzi și comisioane. Adică, tot 100 de mii CHF.

[notă: calculele sunt similare și în privința euro, care acum 15 ani era 3 lei, precum și a dolarului, care era, tot atunci, 2,6 lei; și euro, și dolarul sunt acum cca 5 leu]

Ce citiți mai sus se numește eroare de calcul linear și este cea mai falimentară eroare de judecată și de achiziție pe care o poate face consumatorul de credite.

Lumea ar trebui să ia aminte, mai ales în vremuri de restriște și să nu se mai împrumute în acest hal.

Cauza a ceea ce citiți mai sus este tipărirea de continente de bani suplimentari fată de cantitatea de bunuri și servicii de pe piață, pe care băncile centrale le-au aruncat din elicopter în curtea corporațiilor și în gaura neagră bugetară a statelor ‘dezvoltate'”, a comentat avocatul, pe pagina sa de Facebook.

Economistul Ilie Șerbănescu: „Mugur Isărescu este etern la BNR”

Ilie Șerbănescu anticipează vremuri grele pentru România, în timp ce Ungaria are perspective pozitive, susține economistul.

„Nu există o speranță în cazul României, pentru că deja s-au depășit pragurile. În Ungaria, sistemul bancar este peste 50% maghiar. În România, 87% străin. Cu cât contribuie băncile la finanțarea economiei? 8%! Asta îi permite lui Mugur Isărescu să nu urmărească creditul. În România, creditul bancar nu are vreo importanță. Și cu, și fără 8%, nu are vreo importanță.

Banca Nationala are obligația să țină (n.r. – în frâu) inflația. BNR ține doar cursul. Pentru un sigur motiv, câștigurile multinaționalelor în România, în lei, să nu valoreze mai puțin de un euro.

Nu e absurd, cu inflație de 14%, cursul să rămână stabil? Ținand cursul așa, în ciuda economiei, Isărescu este etern (n.r. – în funcție, la BNR). BNR nu are vreo legătură cu prețurile cu care ar trebui să aibă, așa cum arată documentele Bancii Naționale: ținerea în frâu a inflației. Ea nu face acest lucru. Ea ține în frâu doar cursul. Sunt consecințe ale statutului economiei României, de colonie”, a mai transmis economistul, pentru RomâniaTV.net.