Grav rănită la cap, anul trecut, de un glonţ tras de un taliban ce a vrut să o pedepsească pentru că pleda pentru educaţia fetelor, Malala Yousafzai, în vârstă de 15 ani, a făcut istorie. „Este un candidat care reprezintă în acelaşi timp mai multe cauze, şi anume drepturile fetelor şi femeilor, educaţia, tineretul, lupta împotriva terorismului„, spune directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), Kristian Berg Harpviken, scrie Mediafax.
Un alt specialist în Premiile Nobel, Atle Sveen este de părere că Malala nu ar fi eligibilă din cauza vârstei ei prea mici. „Va fi o povară prea grea de purtat pentru ea (…) chiar dacă motivele pentru care distincţia îi poate fi acordată sunt uşor de înţeles”, a spus Sveen. El a dat ca exemplu pe activista din Tunisia, Linna Ben Mhenni, de 27 de ani, foarte activă pe blogul ei. „Aproape că a cedat nervos atunci când a fost selecţionată. Ulterior ea ar putea deveni o ţintă şi mai privilegiată pentru fanaticii islamişti”, a mai spus Sveen.
„Ultima dictatură din Europa” şi WikiLeaks ar putea avea succes
Comitetul Premiilor Nobel ar putea acorda mai multă atenţie de data aceasta furiei Moscovei împotriva regimului autoritar al preşedintelui Vladimir Putin şi a sorţii activiştilor pentru drepturile omului din această ţară. De asemenea, activiştii pentru democraţie şi drepturile omului din Belarus, fosta republică sovietică despre care se vorbeşte acum ca despre „ultima dictatură din Europa” ar putea avea şanse mari la obţinerea unui Premiu Nobel pentru Pace.
„Există numeroase motive de a întoarce privirea spre Europa de Est şi în special spre Rusia„, apreciază Harpviken. „Evoluţia politică în această regiune este foarte, foarte îngrijorătoare şi este un lucru care trebuie că nu a scăpat membrilor Comitetului”, a mai spus Harpviken.
Şanse mari la un Premiu Nobel ar putea avea chiar şi presupusul informator al site-ului WikiLeaks sau Alianţa Gavi pentru vaccinarea celor săraci.
Citeşte şi: Premiul Nobel pentru Pace a fost înmânat unei Europe afectată de criză
Parlamentari şi miniştri din toate ţările, profesori universitari, foşti laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, membri ai anumitor organizaţii internaţionale şi ai Comitetului Nobel sunt abilitate să depună o candidatură. Prin tradiţie, lista candidaţilor este secretă, dar cei care avansează propunerile pot face public numele celor propuşi de ei.
Citeşte şi: Laptele de NOBEL: Naţiunile consumatoare de lactate dau cei mai mulţi laureaţi ai distinsului premiu
Premiul va fi atribuit la începutul lui octombrie şi va fi înmânat pe 10 decembrie, data comemorării morţii fondatorului său, omul de afaceri şi filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896). Precedentul record de candidaţi s-a înregistrat în 2011, cu 241 de nume.