Potrivit diferitelor măsurători, 2012 a fost al optulea sau al nouălea an cel mai cald din 1850. „Anul trecut termometrul a urcat cu 0,14 – 0,17 grade Celsius peste media temperaturilor înregistrate în perioada 1981-2010”, se arată în raportul NOAA. Cei zece ani în care mercurul a urcat la cele mai înalte valori au fost înregistraţi după 1998, când curentul cald al Pacificului El Nino a fost deosebit de puternic, precizează oamenii de ştiinţă. Această încălzire continuă a planetei antrenează o topire fără precedent a gheţurilor arctice, scrie Agerpres.
Întinderea de gheaţă în Oceanul Arctic, în septembrie, precum şi stratul de zăpadă din emisfera nordică au atins recordul minim în 2012.
În Groenlanda, calota glaciară a înregistrat o topire record pe 11 şi 12 iulie 2012, în timp ce 97% din întinderea de gheaţă a dat semne de topire, respectiv de patru ori peste media pentru această perioadă a anului.
Emisiile de CO2, principalul gaz cu efect de seră, provenind de la energiile fosile şi producţia de ciment, au atins un nou record mondial anul trecut, cu 9,7 miliarde de tone. Aceasta s-a tradus printr-o creştere a concentraţiei de CO2 în atmosferă care, în primăvara lui 2012, a depăşit pentru prima dată pragul critic de 400 ppm (părţi pe milion) în şapte din cele 13 observatoare arctice.
Acest nivel este considerat periculos de către oamenii de ştiinţă, deoarece el ar putea marca începutul unui punct fără întoarcere în încălzirea globală.
O veste încurajatoare este aceea că în Antarctica clima a fost stabilă în 2012. Întinderea maximă a gheţii a atins un record în septembrie 2012, care nu mai fusese atins din 1978, indică raportul NOAA la elaborarea căruia au participat 380 oameni de ştiinţă din întreaga lume.