Rectificarea bugetară, în şedinţa de Guvern. Cîţu anunţă un deficit fără precedent în istoria României: 15 miliarde de euro

Principalele declaraţii ale lui Florin Cîţu despre rectificarea bugetară

• În şedinţa de Guvern din această seară vom introduce rectificarea bugetară – prima rectificare bugetară pentru acest an. Este o rectificare bugetară care vine mai devreme decât eram obişnuiţi pentru că a fost nevoie de unele măsuri pentru susţinerea economiei.
• Pachetul care vine pentru susţinerea economiei cumulat are o valoare de 3% din PIB. Vorbim aici de şomaj tehnic, garanţii pentru IMM Invest, ajutor pentru profesii liberale, indemnizaţii, concedii medicale, sănătate, ajutor pentru părinţi, stimulente pentru cadre medicale.
• Toate acestea însumate plus facilităţile pentru companii duc la un pachet de 3% din PIB, ceea ce înseamnă bineînţeles că şi deficitul se va schimba.
• Coordonatele macro de la care pornim.
• Economia în acest moment – Comisia de Prognoză estimează că pentru anul 2020, economia va avea o contracţie de minus 1,9 la sută din PIB, ceea ce înseamnă că şi un deflator PIB de 4,9 la sută.
• Asta înseamnă o creştere generalizată a preţurilor în economiei.
• UN PIB nominal de 1,08 miliarde faţă de 1,12 miliarde lei cât am avut în vedere la bugetul inţial
• În aceste condiţii, deficitul bugetar consolidat creşte de la 40,5 milarde de lei la 72,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un deficit estimat pentru acest an de 6,7 la sută din PIB.
• Acestea sunt estimări pe care le facem în acest moment.
• Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu suma de 31,9 miliarde de lei.
• Criza prin care trecem azi a însemnat un şoc puternic pentru veniturile pe care le estimăm în acest an şi din economia internă estimăm că vom încasa cu 23,2 de miliarde de lei- Aceasta este influenţa negativă asupra veniturilor.
• După discuţiile cu Comisia Europeană, estimăm că vom primi de la CE 3,8 miliarde de lei pe venituri, ceea ce înseamnă că pe sold, pe net veniturile scad în bugetul general consolidat cu 19,4 miliarde de lei. Per total, estimăm o scădere de 19,4 miliarde de lei în acest moment.

De unde scad veniturile din economie

• Vedem o scădere a impozitului pe profit. Era de aşteptat. Estimăm mai mici cu 2,2 mld de lei.
• Impozitul pe venit scade, estimăm o scădere cu 1,5 miliarde de lei.
• Din TVA, estimăm o încasare mai mică cu 5,5 miliarde de lei.
• Din accize, 2,6 miliarde mai mici şi din constribuţii de asigurări sociale minus 1,3 miliarde.
• Este clar că economia privată în acest moment este într-o perioadă de menţinere a capacităţii de producţie şi de aceea avem şi aceste rezultate. Multe dintre aceste rezultate la impozit pe venit sau impozit pe profit vin din faptul că au apărut şi foarte multe facilităţi fiscale şi aceste vor fi încasate mai târziu.
• Din economie, ne aşteptăm la un efect negativ de 23,2 miliarde de lei, dar cu un plus de venituri de la Comisia Europeană de 3,8 miliarde de lei. 
• Cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 12,5 miliarde de lei. În primul rând, la cheltuieli pentru personal avem un plus de 576 de milioane de lei şi aici este inclusă şi plata stimulentului de risc în cuantum de 2.500 de lei pe lună pentru medici, personal medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalul auxiliar implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea şi diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19 pe perioada stării de urgenţă. Este acel stimulent anunţat de preşedintele României. Este inclus în buget şi vede şi la cheltuielile de personal.
• Cresc cheltuielile cu asistenţa socială cu 6,9 miliarde de lei şi aici este vorba despre şomaj tehnic, asigurarea indemnizaţiilor de asigurări de sănătate pentru concedii medicale şi alte cheltuieli care se fac din acest buget.
• Se majorează cheltuielile şi la fondul de rezervă cu 3 miliarde de lei. Vom include trei miliarde în fondul de rezervă şi aici scopul includerii acestor bani în fondul de rezervă este simplu. Până la următoarea rectificare, în cazul în care avem nevoie de resurse pentru şomaj tehnic suplimentar, pentru sănătate, pentru autorităţile locale, putem să luăm aceşti bani din fondul de rezervă.

Ministerele care primesc bani în plus prin rectificarea bugetară

• La Ministerul Muncii i Protecţiei Sociale se adaugă 8,1 miliarde de lei
• La Ministerul Sănătăţii – 3,8 miliarde de lei.
• Sunt cele două ministere care primesc sume la această rectificare bugetară. Aici sunt cei mai mulţi bani şi scopul acestei rectificări bugetare este de a pune bani la aceste ministere pentru a trece peste criza de sănătate, dar în acelaşi timp de a menţine capacitatea de producţie în economie.

Florin Cîţu, despre măsurile economice în timpul crizei de coronavirus

• Acestea sunt elementele principale ale rectificării bugetare, o rectificare bugetară care vine să susţină un pachet pe care l-a adoptat aceste Guvern de susţinere a economiei. 
• Al doilea pachet la care lucrăm pentru repornirea economiei va apărea după perioada stării de urgenţă care este un pachet semnificativ, la fel de important ca cel pe care l-am făcut şi în această perioadă.
• Acum vrem să vedem efectele acestor măsuri pe care le vom vedea în următoarele zile. Ştiu că au început să se facă plăţi pentru şomaj tehnic.
• Vineri începe cel mai important program de susţinerea a IMM-urilor din ultimii 30 de ani  – IMM Invest. Un program simplu la care vor participa peste 40.000 de IMM-uri. Este o schemă aprobată de Comisia Europeană, o formă de ajutor de stat şi este singura în acest moment. 
• Sunt în discuţii cu sistemul financiar-bancar unde deja au început să fie amânate ratele bancare. Există observaţii pe care le primim de la sistemul financiar bancar, le răspundem, suntem în discuţie zilnică pentru a ne asigura că românii care vor să-şi amâne ratele să aibă o experienţă cât mai simplă procedural.
• Despre posibila creştere a taxelor. În niciun caz nu vom creşte taxe în acest an. Lecţia principală a crizei din 2008-2009 a fost exact aceasta. Nu creşti taxele şi dobânzile în perioadă de criză pentru că ar însemna o frână majoră pentru economie. Din contră, injectăm lichiditate în sistem, aşa cum am făcut-o şi până acum. Plătim facturile la timp pentru companii, plătim TVA rambursat – 4 miliarde de lei TVA în martie. În aprilie rambursăm TVA anticipat cu control ulterior.
• Despre măsurile de ajutarea populaţiei. Prin plata şomajului tehnic, presupunem că vrem să susţinem în continuare cetăţenii care trec prin această perioadă dificilă. În acest moment nu există la Ministerul Finanţelor un astfel de proiect (referitor la susţinerea plăţii chiriilor), dar venim cu proiecte pentru faza a doua. Sunt mai multe discuţii care se referă la plata chiriilor. Deocamdată nu este nimic materializat.
• Despre plata şomajului tehnic pentru care persoanele care vor fi reangajate după criză. Ne vom uita şi la acest proiect. Este un proiect care va face parte din pachetul în faza a doua. Acolo vor fi mai multe elemente şi poate aceasta va fi inclusă şi acolo.
• Despre neclarităţile ridicate de bancheri privind amânarea plăţii ratelor. Zilnic sunt discuţii cu sistemul financiar-bancar. Au fost trimise aceste observaţii, am şi răspuns. Majoritatea au fost acceptate. Este discuţia pe care o discutam chiar înainte să vin astăzi aici, la Guvern. 
• Am primit înţelegere şi din partea sistemului financiar bancar. Tot ce le cer e să nu pună piedici în acest moment celor care cer să li se amâne ratele. Să se uite cu atenţie, dar să nu îngreuneze această procedură. 
• Despre estimările de scădere economică făcute de FMI şi bănci şi dacă mai sunt bani pentru investiţii. Sunt bani pentru investiţii. În rectificarea bugetară nu a fost tăiat niciun ban de la investiţii de la niciun minister. Din contră, a fost suplimentat bugetul Ministerului Dezvoltării pentru plata proiectelor derulate prin PNDL cu un miliard de lei.
• Investiţiile continuă, şantierele sunt deschide în România. Singura modalitatate de a reveni este să investim. Deci nu se umblă la investiţii.
• Despre estimări, sunt unele estimări mai pesimiste, mai optimiste.

Alte articole

Măsură de ultimă oră anunţată de Ministerul Muncii. Sunt vizate persoanele vulnerabile din România

Veste proastă pentru 2 milioane de români. Legea prin care scade facturile la gaze și energie, amânată de Guvernul italian