Recuperaţi de Băsescu: Drăgoi şi Diaconescu, numiţi consilieri prezidenţiali

„Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat miercuri, 09 mai a.c., decretul pentru numirea domnului Cristian Diaconescu în funcţia de consilier prezidenţial și decretul pentru numirea domnului Bogdan Alexandru Drăgoi în funcţia de consilier prezidenţial, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei.

Administraţia Prezidenţială nu precizează ce departamente vor coordona Drăgoi şi Diaconescu.

Bogdan Drăgoi a fost ministru al Finanţelor Publice în Cabinetul Ungureanu. În vârstă de 31 de ani, Bogdan Drăgoi a avut o carieră fulminantă în ultimul deceniu, după ce a absolvit în 2002, cu magna cum laudae, specializări în Relaţii Internaţionale şi Economie la Universitatea Tufts-Fletcher din Boston, în SUA, scrie Mediafax.  Tatăl său este generalul în rezervă Dan Drăgoi, considerat un apropiat al fostului ministru al Apărării de la începutul anilor ’90, Victor Stănculescu. Dan Drăgoi a devenit în anii ’90 om de afaceri, fiind reprezentant în România al firmei Balli, iar după anul 2000 s-ar fi apropiat de grupul de afaceri din jurul lui Adriean Videanu.

În 2006, Bogdan Drăgoi a intrat în administraţia publică, fiind timp de şase luni consilier la Ministerul Integrării Europene condus de Anca Boagiu. Din septembrie 2006 până în noiembrie 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, cu atribuţii principale în coordonarea Departamentului de Trezorerie şi Datorie Publică, responsabil cu strategia datoriei publice şi emiterea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe pieţele de capital.

Din ianuarie 2009 a revenit ca secretar de stat în Ministerul Finanţelor, unde a coordonat din nou Trezoreria şi emiterea de obligaţiuni, însă a fost numit şi în consiliile de administraţie ale CEC, Băncii Europene de Investiţii, Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, precum şi ca preşedinte al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al Eximbank.

Conform declaraţiei de avere din iunie 2011, veniturile aferente funcţiei din Ministerul Finanţelor şi de membru în CA-urile menţionate au fost donate Fondului Solidaritatea, creat de Guvern în 2010. Deţine în proprietate sau coproprietate trei terenuri intravilane din Bucureşti, achiziţionate în 2005, un autoturism Jaguar fabricat în 2006, ceasuri de valoare estimate la 15.000 de euro, două conturi la OTP Bank de 154.000 euro şi 398.000 lei, două conturi la CEC de 57.000 lei şi 205.000 lei, acţiuni estimate la 60.000-80.000 euro la SC Toledo Real Estate SRL.

 Cristian Diaconescu, fost membru PSD, a revenit în ianuarie în Guvernul condus de Emil Boc, de această dată sub sigla UNPR, însă tot la conducerea Ministerului Afacerilor Externe. Diaconescu a fost numit ministru de Externe după demiterea lui Teodor Baconschi şi a deţinut portofoliul şi în Cabinetul Ungureanu.

În vârstă de 52 de ani, Cristian Diaconescu a mai deţinut portofoliul Afacerilor Externe, în primul Guvern condus de Emil Boc, format de PDL şi PSD după alegerile parlamentare de la finalul anului 2008. Nici atunci nu era pentru prima dată când Diaconescu devenea ministru, el fiind, în perioada martie-decembrie 2004, ministru al Justiţiei în Cabinetul condus de Adrian Năstase. Dacă însă în 2008 Cristian Diaconescu era membru PSD şi a devenit ministru susţinut de social-democraţi, în 2012 el a fost numit ministru din partea UNPR, din calitatea de preşedinte de onoare al formaţiunii constituie de Gabriel Oprea şi în care se regăsesc numeroşi foşti membri PSD.

Cristian Diaconescu a plecat din PSD după Congresul din februarie 2010 la care a candidat la preşedinţie şi la care Victor Ponta a fost ales la şefia formaţiunii. Diaconescu a părăsit PSD în circumstanţe tulburi legate de o aşa-zisă monitorizare a lui de către o anumită grupare din partid. El s-a alăturat apoi grupului format în jurul lui Gabriel Oprea, fost lider PSD, care a pus bazele UNPR alături de alţi pesedişti cu state vechi.

Cristian Diaconescu este născut în 2 iulie 1959. A absolvit, în 1983, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, iar până în 1989 a fost judecător. În 1990 intră în diplomaţie, iar în următorii zece ani deţine numeroase funcţii în Ministerul Afacerilor Externe

În anul 2001 a fost numit în funcţia de secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale în cadrul Ministerul Afacerilor Externe. Această funcţie a fost îndeplinită în paralel cu funcţia de negociator şef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, pentru Tratatul Politic de bază între România şi Federaţia Rusă, pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei pentru tratatele şi acordurile bilaterale privind regimul frontierelor, protecţia minorităţilor şi readmisia, precum şi în domeniul măsurilor de creştere a încrederii şi securităţii în Europa. Începutul anului 2004, an hotărâtor pentru procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, i-a adus nominalizarea ca Secretar de Stat pentru Afaceri Europene.

În martie 2004, a fost numit ministru al Justiţiei în Cabinetul Adrian Năstase, cu misiunea de a negocia şi închide capitolul 24, Justiţie şi Afaceri Interne, în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, care a fost închis în noiembrie 2004.

La alegerile parlamentare din anul 2004, candidează pe listele PSD şi obţine primul mandat de senator. La congresul PSD din 2005, la care preşedinte al partidului a fost ales Mircea Geoană, Cristian Diaconescu este ales în funcţia de vicepreşedinte al partidului. În aprilie 2008, Cristian Diaconescu s-a înscris la propunerea unanimă a forurilor de conducere ale PSD în cursa pentru câştigarea Primăriei Generale a Bucureştiului, contracandidaţii săi cei mai importanţi fiind Ludovic Orban (PNL), Vasile Blaga (PDL) şi Sorin Oprescu, care a candidat independent. În urma alegerilor locale, Diaconescu s-a clasat al treilea. În toamna aceluiaşi an, obţine un nou mandat de senator din partea PSD în colegiul uninominal 3 din Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti.

Conform declaraţiei de avere completate în iunie 2011, Cristian Diaconescu deţine trei optimi dintr-un un teren parte agricol, parte intravilan de 3.800 mp. în judeţul Argeş şi un teren intravilan de 360 mp. în Bucureşti. De asemenea, el deţine o cotă parte de trei optimi dintr-o casă de locuit în Argeş şi dintr-un apartament în Bucureşti. Diaconescu mai are un apartament şi o casă de locuit în Bucureşti. Diaconescu mai deţine un autoturism Ford şi trei tablouri evaluate la 6.000 de Euro. El a contractat în anul 2002 un credit ipotecar scandent în 2012, în valoare de 138.500 USD. Totodată, el şi soţia sa au depozite şi conturi bancare în sumă de 214 Euro, 1983 USD şi 43.965 de lei, la care se adaugă sume disponibile prin carduri de credite de 55.000 de lei. În anul 2010, Cristian Diaconescu a obţinut din indemnizaţia de senator 51.622 lei, de la Universitatea Dimitrie Cantemir o indemnizaţie de 27.587 lei, iar din închirierea unui apartament suma de 10.500 lei.