Norvegia s-a numărat printre primele ţări din Europa care au adoptat măsuri de relaxare a restricţiilor, redeschizând pe 20 aprilie ”barnehager” – echivalentul creşelor şi grădiniţelor -, iar apoi, o săptămână mai târziu, şcolile din ciclul primar, în care învaţă copii cu vârste cuprinse între şase şi zece ani.
Redeschiderea acestor unităţi, închise începând cu 12 martie, a generat un val de nelinişti, în special în rândul părinţilor. O pagină de Facebook intitulată ”Copilul meu nu trebuie să fie un cobai pentru COVID-19” a adunat circa 27.000 de membri.
„Nu am observat până la acest moment ca deschiderea şcolilor şi a barnehager să fi avut un efect negativ asupra situaţiei epidemiologice„, a declarat luni un înalt responsabil din cadrul Institutului norvegian de sănătate publică, Frode Forland, cu prilejul unei conferinţe de presă zilnice. „Dacă relaxarea măsurilor ar fi avut un astfel de efect, ar fi trebui să începem astăzi să-l constatăm sub forma unei creşteri a cifrei infectărilor„, a spus el.
Această observaţie este valabilă şi pentru saloanele de coafură, pentru cabinetele de fizioterapie şi alte servicii de îngrijire, autorizate la rândul lor să se redeschidă din 27 aprilie, a mai spus acelaşi oficial norvegian. ”Cu toate acestea, este încă puţin prea devreme pentru a constata impactul în ceea ce priveşte spitalizările şi urmărim situaţia cu o atenţie sporită”, a precizat el.
Celelalte şcoli norvegiene, colegii şi licee, se vor redeschide săptămâna aceasta.
Accesul în creşe şi şcoli este determinat de respectarea unor reguli sanitare stricte: copiii sunt organizaţi în grupuri mici care nu interacţionează între ele, respectă distanţarea fizică, igiena mâinilor şi organizarea orelor de predare în aer liber atunci când acest lucru este posibil.
Doar şapte noi cazuri de coronavirus au fost oficial recenzate duminică în Norvegia, bilanţul total ajungând la 8.106 infectări de la debutul epidemiei şi 224 decese în această ţară cu o populaţie de 5,4 milioane de locuitori.