Potrivit documentului, suma în cauză a fost primită de Sebastian Ghiță în mod indirect.
„În cursul anilor 2013 — 2014, Ghiță Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanții S.C. (…) S.A. București și S.C. (…) S.R.L. București și a primit de la aceștia, în mod indirect (cu sprijinul reprezentanților/angajaților S.C. Teamnet International S.A., semnatari ai documentelor), suma de 22.516.573,41 lei prin folosirea unor proceduri de subcontractare și simularea unor relații comerciale între S.C. (…) S.R.L. București și S.C. Teamnet International S.A. (…), promițând în schimb că își va exercita influența asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, în vederea atribuirii contractului nr. (…).2014 încheiat între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice — Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Mediu’ și asocierea formată din S.C. (…) S.A., S.C. (…) S.R.L., S.C. (…) S.R.L., S.C. (…) S.R.L. și S.C. (…) S.R.L. în valoare de 166.782.737, 86 lei, având ca obiect realizarea proiectului „Cadru Instituțional Modular de procesare a informației vehiculate prin intermediul Programului Operațional Sectorial Mediu’) — cu subcontractori S.C. (…) S.R.L. București (cu referire la contractul nr. (…).2014 încheiat între S.C. (…) S.A. și S.C. (…) S.R.L., în valoare de 41.184.117,58 lei, având ca obiect dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat de management al proiectelor) și S.C. Teamnet International S.A. (cu referire la contractul nr. (…).2014 în valoare de 36.734.117, 58)”, arată procurorii.
De asemenea, DNA precizează că Sebastian Ghiță a cerut, în perioada 2007 — 2014, de la reprezentanții unei firme și a primit în mod indirect de la aceștia suma de 22.872.321,21 lei (bani însușiți), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (bani folosiți pentru creșterea artificială a cifrei de afaceri a SC Asesoft International SA și SC Teamnet International SA, pentru aceasta din urmă și în scopul determinării reprezentanților Băncii Mondiale să achiziționeze acțiuni la acest agent economic și să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane euro).
Sumele au fost obținute cu sprijinul reprezentanților/angajaților unor societăți, între care SC Asesoft International SA și SC Teamnet International SA, spun procurorii.
În schimb, Ghiță a promis că își va exercita influența asupra factorilor decizionali și funcționarilor publici din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, CNAS, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Consiliului Județean Tulcea și Consiliului Județean Brașov.
„În perioada 2007 — 2014, Ghiță Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanții S.C. (…) S.A. și a primit, în mod indirect de la aceștia suma de 22.872.321,21 lei (…), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (…), promițând în schimb că (…) va interveni la (…), în vederea atribuirii și derulării în bune condiții (fără impedimente la acordarea plăților) a contractelor finanțate din fonduri publice încheiate cu S.C. (…) S.A. (cu referire la contractele nr. (…).2013, finanțat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Național „Dosarul Electronic de Sănătate” — DES, contractul nr. (…).2014, încheiat cu A.N.C.P.I. având ca obiect implementarea proiectului ‘registrul electronic național al nomenclaturilor stradale RENNS în valoare de 13.027.737,60 lei, contractul nr. (…).2014, încheiat cu Spitalul Județean de Urgențe Ploiești având ca obiect ‘dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de esănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova’ în valoare de 6.595.112,71 lei, contractul nr. (…).2015, încheiat cu C.J. Tulcea având ca obiect servicii de realizare și implementare sistem integrat și formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul județului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment și e-guvernare precum și asigurării conexiunilor la broadband’ în valoare de 5.832.650 lei și contractul nr. (…).2015, încheiat cu Consiliul Județean Brașov având ca obiect livrarea de echipamente hardware, licențe și sisteme de operare, analiză, proiectare, testare, și implementare sistem informatic, configurarea și implementarea bazelor de date, mentenanța sistemului informatic implementat, în valoare de 3.844.000 lei), respectiv în vederea deblocării unor plăți pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte și acte adiționale, dar și pentru alocarea unor fonduri bănești pentru viitoare contracte în domeniul IT, cu referire la contracte încheiate de SC (…) SA cu Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii, precum și cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății)”, arată DNA.
Cristian Anastasescu, cumnatul lui Sebastian Ghiță, și omul de afaceri Bogdan Padiu, reținuți de DNA Ploiești într-un nou dosar care îl vizează pe fostul deputat, au fost plasați sub control judiciar de Tribunalul Prahova, decizia nefiind definitivă.
Totodată, pe 6 martie, instanța urmează să decidă asupra cererii privind emiterea unui mandat în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță.
Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiță a primit în perioada 2007 — 2014, pentru contracte atribuite de instituții și autorități publice unor societăți comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei și zece milioane euro.
„În perioada 2007 — 2015 la nivelul instituțiilor publice și autorităților publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziție de programe informatice finanțate din fonduri publice, dar și din fonduri europene, de către mai multe societăți comerciale cu acest profil de activitate și de asocierea dintre acestea și societățile comerciale SC International SRL și SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanțate din bani publici și fonduri europene, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăților comerciale (…) și ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins și primit de la reprezentanții firmelor, declarate ulterior câștigătoare ale procedurilor de licitație, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituțiilor și autorităților contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT și/sau să faciliteze derularea în bune condiții, firmelor ai căror reprezentanți fuseseră contactați, anterior, de acesta”, se precizează în comunicatul DNA.
Din comunicatul menționat reiese că, pentru crearea unei aparențe de legalitate în ceea ce privește sumele primite, Ghiță a indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operațiuni comerciale. Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăți, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparțineau grupului Asesoft/Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive.
Procurorii mai susțin că, începând cu anul 2010, Ghiță, Padiu și Anastasescu au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a continuat să-și desfășoare activitatea până în 2014. Grupul infracțional a fost inițiat și condus de Ghiță, iar ceilalți doi au avut atribuții bine definite și repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obține foloase materiale prin trafic de influență și spălare de bani.
„Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce privește sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiță Sebastian Aurelian a fost acela care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat și ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanților unor firme IT, în scopul facilitării obținerii de contracte finanțate din fonduri publice și derulării în bune condiții a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA și inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian și să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparență de legalitate, prin dispunerea și/sau semnarea unor documente justificative fictive”, se arată în comunicatul DNA.