Călin Georgescu, împreună cu Horațiu Potra și mercenarii coordonați de către acesta ar fi plănuit destabilizarea României prin acțiuni împotriva ordinii constituționale, în urma anulării alegerilor prezidențiale.
Potrivit referatului procurorilor, prin care se cere arestarea grupării conduse de Horațiu Potra, se arată că încă din 2023, Călin Georgescu, împreună cu Ionuț Sechila și Marin Burcea, plănuiau „derularea unor activități violente în scopul impunerii lui Georgescu ca președinte al României”.
„Se pare că încă din anul 2023 Călin Georgescu premedita cu Eugen Sechila și Marin Burcea derularea unor activități violente în scopul impunerii lui Georgescu ca președinte al României.
Citește și : Horațiu Potra îi oferea periodic bani lui Călin Georgescu. Mesajele de pe WhatsApp descoperite de procurori
Astfel, la data de 09.03.2023 Marin Burcea îi transmite un mesaj Dorinei Mihai (n. red. partenera sa care avea legături cu cecenii lui Ramzan Kadîrov) cu următorul conținut: „e ultima șansă alegerile care vin, dacă nu se schimbă sistemul, suntem pa… eu cred că Dumnezeu așteaptă să luptăm, nu doar să ne rugăm la el întruna, că El ne dă forță, dar dacă nu o folosim nu e cu nimic vinovat … trebuie pus parul pe ei. Simplu, nu rugăciuni și speranțe”, se arată în referat, potrivit unor surse judiciare, citate de Antena 3 CNN.
Procurorii scriu în referat că arsenalul care a fost găsit acasă la Horațiu Potra ar fi putut fi folosit inclusiv pentru un atac de tip terorist, prin detonarea a zeci de articole pirotehnice, care ar fi putut genera panică în rândul populației.
„Având în vedere caracteristicile tehnice determinate, efectele detonării unui număr de 65 de articole pirotehnice din categoria F4 în cadrul oricărei mulțimi, potențează panica generală ridicând-o la nivele nebănuite care pot fi asimilate unui atac îndreptat împotriva persoanei, persoanelor, grupurilor și mulțimilor umane, atac care poate fi considerat de tip terorist”, se arată în dosar.
Acest tip de atac ar fi putut să aibă un efect pe termen lung asupra stabilității României, inclusiv prin subminarea încrederii în autorități, dar și destabiliza suveranitatea națională, întrucât se nega legalitatea Curții Constituționale în privința anulării alegerilor. Acțiunea ar fi putut oferi încredere altor grupuri radicale, care să folosească atacul drept inspirație pentru alte acțiuni violente.
„Un astfel de atac poate avea efecte pe termen lung asupra stabilității României, începând cu discreditarea autorităților. Eșecul în gestionarea unui astfel de incident ar submina încrederea în guvern și în instituțiile care asigură ordinea. De asemenea, ar putea duce la propagarea revoltelor, deoarece un atac reușit ar putea crea un punct de inflexiune în opinia publică, stimulând alte acțiuni violente pe teritoriul țării.
În același timp, reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității naționale, întrucât, neagă in mod direct decizia legală a Curții Constituționale de anulare a alegerilor. În eventualitatea consumării, acțiunea coordonată de inculpați ar fi putut conduce implicit la manipulare informațională și ar fi putut sprijini alte grupuri radicale, care ar fi putut folosi atacul ca inspirație pentru alte acțiuni violente.
Totodată, un astfel de eveniment putea slăbi poziția României în NATO și UE, creând un climat de nesiguranță geopolitică”, mai susțin procurorii.