Referendum 2012. Ce aduce nou scrutinul de duminică şi cum arată calculele dinaintea votului

Mobilizare cu exces de zel pe de o parte, eforturi susţinute de a ţine electoratul departe de urne, pe de altă parte, un preşedinte suspendat pentru a doua oară în cinci ani şi o luptă politică de al cărei rezultat depinde întreaga configuraţie politică actuală.

„Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”, este întrebarea la care electoratul prezent la urne va răspunde duminică în cadrul celei mai lungi zile de vot din istoria postdecembristă.

Căci, referendumul din 29 iulie aduce cu sine un program de vot extins. Secţiile vor fi deschise între orele 7 dimineaţa şi 11 seara, cu patru ore mai mult decât în urmă cu cinci ani. Nu doar orarul de vot este mai generos. Guvernul a mărit şi numărul de secţii, care vor fi cu peste o mie mai multe decât în anul 2007. În total, alegătorii vor avea la dispoziţie 18.242 de secţii, pe teritoriul ţării, în timp ce 301 de secţii vor fi amenajate în străinătate.

O altă diferenţă majoră faţă de precedenta încercare de demitere a lui Traian Băsescu este pragul necesar al prezenţei la vot. Pentru ca scrutinul de duminică să fie valid va fi nevoie ca la urne să se prezinte peste 9,1 milioane de alegători, cu exact un milion de persoane mai mult decât cei care au votat la referendumul din 2007.

Alte articole

Omul lui Şoşoacă, prins de poliţişti în timp ce împărţea bani alegătorilor în Ilfov. Avea la el peste 21.000 de lei

Legislaţia aplicabilă referendumului de duminică este de altfel încurajatoare pentru prezenţa alegătorilor la vot. Cetăţenii vor putea vota la orice secţie de pe teritoriul ţării, indiferent de domiciliul înscris în buletin. Mai exact, în cazul în care nu se află în localitatea în care domiciliază, alegătorul îşi poate exprima opţiunea prin intermediul listelor suplimentare. Liste pe care cetăţenii vor putea fi înscrişi fără a da o declaraţie pe propria răspundere şi fără ca acestea să fie contabilizate prin intermediul unor procese verbale separate. O înlesnire, cel puţin din punctul de vedere al timpului petrecut în secţie, făcută posibilă de faptul că Executivul nu a emis  nici un act normativ în acest sens.

Sporirea numărului de secţii duce automat şi la creşterea cheltuielilor. Guvernul va aloca pentru votul de duminică peste 95 de milioane de lei, cu 30% mai mult decât a costat referendumul din anul 2007.

Ce s-a întâmplat la referendumul din 2007

Diferenţa crucială între cele două scrutine pentru demiterea preşedintelui rămâne pragul prezenţei la vot. Dacă, în urmă cu cinci ani s-ar fi aplicat aceleaşi reguli ca cele valabile astăzi, reconfirmarea în funcţie a lui Traian Băsescu nu ar fi fost validată din start. Aceasta întrucât, în 2007 s-au prezentat la urne doar 44,4% din alegători.

2 milioane de oameni au votat atunci pentru demiterea lui Traian Băsescu, în timp ce 6 milioane au optat pentru întoarcerea acestuia la Cotroceni. Cu o popularitate mult diminuată faţă de anul 2007, Traian Băsescu mizează de acestă dată pe câştigul la masa verde. Conştient că o mobilizare la urne în favoarea sa este practic imposibilă (fapt confirmat de toate sondajele de opinie), preşedintele suspendat, căruia i se alătură PDL, singura formaţiune politică importantă care a declarat oficial că îl va susţine, mizează de această dată pe boicotul scrutinului. La finalul unei campanii în care au anunţat mai întâi că îndeamnă lumea să vină la vot, apoi că sfătuiesc susţinătorii să nu participe la scrutin, democrat-liberalii şi preşedintele suspendat joacă totul pe cartea pragului de prezenţă.

Chiar şi în cazul în care prezenţa la vot nu ar atinge 50% plus unu, calea de urmat nu ar fi una foarte clară. Aceasta deoarece, o invalidare pronunţată de Curtea Constituţională va lăsa tot parlamentului decizia din punct de vedere procedural. Conform informaţiilor vehiculate în această săptămână, o invalidare a referendumului prin neatingerea pragului prezenţei ar duce în câteva săptămâni la o nouă suspendare pregătită de USL, parlamentarii liberali şi social-democraţi considerând că Traian Băsescu nu este îndreptăţit să-şi reia funcţia de preşedinte în cazul în care majoritatea alegătorilor se vor pronunţa pentru demitere.