Ministerul Culturii anunţă demararea activităţilor de implementare a celor două reforme şi patru investiţii pe care le coordonează în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Finanţările PNRR vor facilita implementarea de iniţiative unice pentru sectorul cultural din România. Pe scurt, acestea înseamnă o metodologie şi acţiuni pilot de intervenţie privind eficientizarea energetică a clădirilor monument istoric, două programe pilot care urmăresc să faciliteze accesul la cultură în 50 de localităţi din mediul rural şi urban mic unde se înregistrează un deficit major de oferte culturale, plus o platformă unică de finanţare publică ce va înlocui dosarele greoaie şi nesfârşitele hârtii cu un sistem electronic care să asigure ca întreg procesul de depunere, evaluare, contractare şi monitorizare a proiectelor culturale să se realizeze exclusiv online. Totodată, vom avea un program pilot prin care cel puţin 40 de producători şi distribuitori de filme sunt sprijiniţi pentru a deveni competitivi pe pieţele cinematografice naţionale şi internaţionale. Nu în ultimul rând, se va crea statutul artistului din România, un cadru legislativ mult aşteptat care stabileşte măsuri de protecţie a profesioniştilor din domeniul sectoarelor culturale şi creative”, a precizat Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
În cadrul Pilonului I. Tranziţia verde, Componenta C5 – Valul Renovării din PNRR, Ministerul Culturii, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii, implementează:
R1.b Optimizarea cadrului legislativ şi normativ care să sprijine implementarea investiţiilor în tranziţia spre clădiri verzi şi reziliente (buget alocat: 150.000 euro), subreformă care presupune elaborarea unei metodologii de intervenţie pentru abordarea non-invazivă a eficienţei energetice în clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală. Responsabil: Ministerul Culturii
Calendar: T4 2022: elaborarea şi intrarea în vigoare a Metodologiei de intervenţie pentru abordarea non-invazivă a eficienţei energetice în clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală.
I4. Economie circulară şi creşterea eficienţei energetice a clădirilor istorice (buget alocat: 14,85 mil. euro), investiţie care urmăreşte: să dezvolte şi să testeze materiale noi şi soluţii tehnologice pentru clădiri istorice; să dezvolte aptitudini profesionale în vederea intervenţiei pe clădiri istorice; să creeze un centru-pilot pentru colectarea şi reutilizarea materialelor de construcţie istorice provenite din demolări legale şi, nu în ultimul rând, să asigure întreţinerea regulată a clădirilor istorice.
Responsabil: Ministerul Culturii prin Institutul Naţional al Patrimoniului
Calendar:
T4 2024: este operaţional un laborator pentru analiza experimentală a materialelor şi soluţiilor tehnologice pentru clădirile istorice;
T4 2024: este operaţional un centru-pilot în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului pentru colectarea şi reutilizarea materialelor de construcţie istorice;
T4 2025: cel puţin 200 de profesionişti obţin certificarea absolvirii cursurilor de formare privind intervenţiile aferente clădirilor istorice şi eficienţa energetică a acestora.
În cadrul Pilonului IV – Coeziune socială şi teritorială, Componenta 11 – Turism şi Cultură din PNRR, Ministerul Culturii coordonează şi implementează:
R3. Reformarea sistemului de finanţare a sectorului cultural (buget alocat: 1 mil. euro), reformă prin intermediul căreia se vor actualiza / crea următoarele:
Cadrul legislativ privind finanţarea nerambursabilă în cultură (Ordonanţa Guvernului 51/1998);
Finanţarea în domeniul audiovizualului în conformitate cu orientările comunitare;
Legea privind Statutul lucrătorilor culturali.
Responsabil: Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului
Calendar:
T3 2022: intrarea în vigoare a legii privind sistemul de finanţare a sectorului cultural;
T1 2023: intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural.
I5. Creşterea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural (buget alocat: 7,79 mil. euro), investiţie prin care se dezvoltă:
1 program de finanţare, derulat timp de 2 ani, într-un sistem de fonduri echivalente şi în parteneriat cu autorităţile locale, pentru programe culturale, anuale sau multianuale, implementat la nivel local, în localităţi cu o populaţie mai mică de 50.000 de locuitori;
1 program-pilot pentru finanţarea proiectelor de educaţie prin cultură, beneficiarii finanţării fiind unităţi de învăţământ din localităţi cu o populaţie mai mică de 50.000 de locuitori.
Responsabil: Ministerul Culturii prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN)
Calendar:
T1 2023: Semnarea contractelor de finanţare;
T2 2024: Cel puţin 50 de localităţi mici în care a fost facilitat accesul la cultură.
I6. Dezvoltarea unui sistem digital pentru procesele de finanţare a culturii (buget alocat: 3,75 mil. euro), investiţie care va facilita accesul la finanţare pentru operatorii culturali naţionali prin cereri de finanţare simplificate şi digitalizate, evaluarea proiectelor, contractare, monitorizarea şi evaluarea, debursarea finanţării, evaluarea ex-post.
Responsabil: Ministerul Culturii prin: Unitatea de Management a Proiectului; Administraţia Fondului Cultural Naţional; Centrul Naţional al Cinematografiei.
Calendar: T3 2023: operaţionalizarea sistemului digital.
I7. Accelerarea digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme (buget alocat: 5,46 mil. euro), investiţie care vizează accelerarea tranziţiei digitale a companiilor de producţie şi distribuţie de filme, sprijinind creşterea capacităţilor de producţie digitală, distribuţie, marketing şi promovare, inclusiv tehnologii de arhivare digitală. Finanţarea se acordă sub formă de sprijin financiar nerambursabil în valoare de maximum 100.000 euro / proiect.
Responsabil: Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului
Calendar:
T3 2023: Semnarea contractelor de finanţare;
T1 2025: 40 de producători şi distribuitori de filme cu capacităţi digitale dezvoltate.