Regele Juan Carlos al Spaniei a ABDICAT

Regele Juan Carlos a abdicat, este ştire bombă care a surprins întrega Spanie. Pe Twitter şi pe site-uri apăruse informaţia că abdicarea regelui Spaniei Juan Carlos urma să fie anunţată oficial de către premierul spaniol Mariano Rajoy, la ora locală 10:30, ora Spaniei, ceea ce s-a şi întâmplat.

Anunţul a fost făcut, la ora 11.30 (ora României), că regele Juan Carlos I a decis să abdice şi să-i cedeze tronul fiului său, Principele Felipe, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

„Majestatea Sa Regele Juan Carlos mi-a comunicat în urmă cu puţin timp intenţia de a renunţa la tron şi deschiderea procesului de succesiune”, a anunţat premierul spaniol, Mariano Rajoy. 

În ceea ce priveşte motivul abdicării, Rajoy a spus că Regele Juan Carlos va explica personal decizia în faţa spaniolilor luni, într-o declaraţie de presă. 

Potrivit primelor informaţii, monarhul ar fi luat această decizie cel mai probabil din cauza situaţiei delicate în care se află monarhia spaniolă de câţiva ani. Surse apropiate familiei regale spun că Juan Carlos I se gândea încă de luna trecută să renunţe la tron, de când s-a întors dintr-o vizită în Orientul Mijlociu.

Cu popularitatea în scădere

Sondaje de opinie citate de El Mundo arătau, încă de la începutul acestui an, că 62% dintre spanioli voiau ca regele Juan Carlos să abdice şi numai unul din doi spanioli mai susţineau monarhia.

Popularitatea lui Juan Carlos a continuat să scadă în ultimii trei ani, în mare parte din cauza unei anchete pentru corupţie care îl vizează pe ginerele său Inaki Urdangarin, soţul Cristinei, fiica sa cea mică. În primăvara lui 2012, regele le-a cerut scuze spaniolilor, în mod public, după ce a fost spializat în urma unei
căzături în cursul unei partide de vânătoare de elefanţi în Botswana, o călătorie costisitoare, care a şocat ţara afectată de criză.

Regele, născut pe 5 ianuarie 1938, s-a confruntat, începând din 2010, cu numeroase probleme de sănătate, care au contribuit la apariţia unor discuţii, în ţară, cu privire la viitorul domniei sale.

Şeful Executivului a asigurat, de asemenea, că marţi va convoca Consiliul extraordonar al Miniştrilor pentru a pune în practică dispoziţiile constituţionale necesare. 

Paşii procesului de abdicare sunt umătorii:

Actul de abdicare trebuie adus la cunoştinţă de şeful Guvernului.

Preşedintele Congresului, care în astfel de situaţii exercită funcţia de preşedinte al Curţii, convoacă purtătorii de cuvânt, la reuniune participând şi preşedintele Senatului şi ministrul însărcinat cu relaţia Guvernului cu Curtea, pentru a aproba ordinea de zi, care are doar un punct: abdicarea regelui. În această întâlnire se discută dacă freun grup are îndoieli privind validitatea juridică a actului de abdicare.

Dacă nu există dubii, urmează o şedinţă foarte scurtă a Camerelor Congresului reunite, condusă de preşedintele Congresului, care dă citire unui act scurt referitor la acceptarea validităţii juridice. Nu se pune problema unor discuţii pe tema abdicării sau a unor dezbateri privind monarhia sau titlul de rege.

Preşedintele Congresului propune apoi aprobarea actului de abdicare.

Dacă în timpul şedinţei nu sunt divergenţe, preşedintele, în conformitate cu Constituţia, propune aprobarea prin majoritate.

Dacă sunt divergenţe, aprobarea se supune la vot, care poate fi secret sau la vedere.

Preşedintele Congresului anunţă rezultatul votului regelui şi ordonă publicarea oficială.

Abdicarea devine efectivă în ziua publicării oficiale.