Jurnaliştii spanioli l-au găsit pe Regele Mihai I în cabana sa din apropiere de Geneva, în Elveţia, într-o dimineaţă de noiembrie. „Cabana lui Mihai I este mărginită de pajişti verzi pajişti verzi, într-un sat de pe malul lacului Geneva, Aubonne, la o jumătate de oră distanţă de Geneva. Mihai Hohenzollern-Sigmaringen, Regele Mihai I de România, ne-a întâmpinat în hol, înalt şi slab. Poartă pantaloni şi sacou întuneric carouri, potrivite cu cravata. Ochii albaştri sunt în alertă în continuare, în ciuda faptului că la 25 octombrie a împlinit 90 de ani”, descriu jurnaliştii de la El Pai întâlnirea cu Regele.
Regele Mihai I a abdicat la 30 decembrie 1947. România a devenit aceeaşi noapte o republică socialistă condusă de un partid comunist la ordinele Moscovei. Câteva zile mai târziu, tânărul rege a părăsit ţara împreună cu mama sa, Regina Elena, o mână de funcţionari, patru maşini şi câteva lucruri.
Mărturiile ultimului rege al românilor
Nici Hitler, nici Mussolini nu şi-ar fi imaginat că acest monarh tânăr şi fără experienţă a fost în măsură să schimbe cursul celui de-Al Doilea Război Mondial, cu o lovitură de Stat. Sau cel puţin, să scurteze carnagiu în şase luni. „Oficial, ce am făcut a fost eliminarea România din război, în speranţa de a evita vărsarea de sânge. Deşi am ştiut că germanii nu ar accepta. În aceeaşi zi ne-au bombardat”, îşi aminteşte Regele Mihai I.
Dar în timpul lungilor ani de exil a continuat să cântărească ceea ce este considerat ca o trădare a Occidentului, şi în special a liderului britanic Winston Churchill. „România şi toate celelalte ţări de la est de Germania, au fost abandonate la Yalta”, spune el, amintindu-şi de februarie 1945, conferinţa în care Stalin, Roosevelt şi Churchill au convenit la un acord în Europa. „Desigur, înţeleg de ce Churchill a crezut ca a fost singura strategie posibilă, cel puţin din punct de vedere britanic. Dar nu pot să-l iert, şi nici să-l accept…”
„Hitler a fost rece şi rigid”
Nu uităm că oamenii obişnuiţi au fost cei care au plătit consecinţele. „Şi, deşi nu a existat nicio opoziţie din partea altor lideri de la Yalta la împărţirea continentului, soluţia lui Churchill a fost văzută ca o soluţie naturală şi perfect acceptabilă”, mai spune Regele jurnaliştilor spanioli.
Având ca aliat indiferenţa totală, Regele care a dat lui dreptul Hitler să stea „pe partea democraţiei şi libertăţii”, a fost găsit în ianuarie 1948 în exil. Într-un câmp, abandonat, amplasat în aer liber de istorie. Fostul monarh a uitat multe lucruri, dar altele sunt marcate cu sânge şi foc în memoria sa. Nu-şi poate aminti detalii cu privire la prima întâlnire cu Hitler în 1938. „Îmi amintesc de un prânz cu Hitler, da, în 1941, în Berlin, nu am vorbi germana. Mama mea era cea care a purtat greul conversaţiei”, spune Mihai de România, vorbind perfect engleza, dar greu de auzit.
Mama sa, Prinţesa Elena a Greciei, mătuşa Reginei Sofia a fost un personaj. Tatăl său, Carol al II-lea, Hohenzollern, a fost un exemplu de rege corupt.
Deşi avea abia 20 de ani atunci când l-a întâlnit pe Hitler, bătrânul îşi aminteşte amănunte esenţiale. El spune că Führer-ul nu i-a provocat un impact special. „Dacă m-a impresionat a fost pentru că era rău”, spune el. „Nici nu i-am găsit daruri de mare orator. Mi-amintesc ce am mâncat. Dar Hitler nu a fost în uniformă. A purtat pantalonii lui de obicei închişi la culoare şi o jachetă kaki.. au fost patru persoane cu el. A fost rece şi rigid”.
FOTO: Regele Mihai I dând mâna cu Hitler (foto: elpais.com)
În această călătorie, Regele şi mama sa au fost însoţiţi de un asistent pe nume Jacques Vergotti, care a înregistrat într-un memoriu scris, compilat de Ivor Porter. Vergotti a amintit că a văzut-o pe mama monarhului, Regina Elena, împodobit cu o orhidee, un cadou din partea lui Hitler, care, de asemenea, i-a dat un flacon de pastile de Pervitin, antidepresiv fără de care, după cum a mărturisit, nu putea trăi.
FOTO: Regele împreună cu familia, în exil (foto: elpais.com)
„Întâlnirea a avut loc într-o manieră destul de rară. Mama a trebuit să meargă la Florenţa pentru a soluţiona unele aspecte private. Dar Antonescu i-a spus că dacă trebuia să meargă în Italia, de ce nu merge să-i vadă pe Hitler şi Mussolini. Sincer, nu văd sensul acestei vizite. Aşa am ajuns la Berlin. De acolo au călătorit în Italia”. Amintirile cu Mussolini sunt mult mai prietenoase. „Diferenţele între el şi Hitler au fost mari. Desigur, în primul rând, eu vorbesc italiana. Mussolini a fost mai deschis, o persoana mai caldă, cum sunt italienii. Îmi amintesc că mama mea a întrebat cum m reuşesc să trăiască italienii când ţara era supusă tuturor acelor restricţii. Răspunsul său a fost: Păi, strângând puţin cureaua!”, povesteşte Regele.