Regele Mihai I al României împlineşte 93 de ani. Evenimentele care machează aniversarea Majestăţii Sale

Relege Mihai I aniversează sâmbătă 93 de ani. Din cauza vârstei înaintate şi a micilor probleme de sănătate, Regele Mihai şi Regina Ana nu au mai apărut atât de des în public. Familia Regală a României a anunţat pe pagina sa de internet că Majestatea Sa Regele Mihai a petrecut o săptămână, în Elveția, cu puțin timp înainte de a împlini 93 de ani, în compania Principesei Moștenitoare şi a Principelui Radu, veniți să stea alături de Majestățile Lor. Alături de acest mesaj, pe internet au fost publicate şi mai multe fotografii cu Regele Mihai I.

Programul evenimentelor publice dedicate aniversării Majestății Sale Regelui la împlinirea vârstei de 93 de ani

Alte articole

Încă un bebeluș în Familia Regală a României. Botezul va avea loc duminica viitoare

Ce pensie a ajuns să plătească Principele Nicolae fiice sale „din flori”. Suma este una jenantă

O serie de personalități marcante ale vieții publice, precum și instituții culturale de referință pentru societatea românească au primit joi distincţii regale, care au fost oferite de Principesa Moştenitoare Margareta. La ceremonia de decorare a luat parte Alteța Sa Regală Principele Radu.

Scriitorului Stelian Tănase i-a fost decernat Ordinul Coroana României în grad de ofiţer. Este a doua decoraţie pe care o primeşte din partea Majestatii Sale, Regele Mihai. Alături de Stelian Tănase, preşedinte-director general al televiziunii publice, au mai fost decoraţi preşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, directorul spitalului Grigore Alexandrescu, Dan Mircea Enescu, şi doi episcopi.

În cadrul aceleiaşi ceremonii au mai primit decoraţii actriţele Draga Olteanu Matei şi Tamara Buciuceanu Botez, care au primit distincţia „Coroana României în grad de ofiţer”, dar şi cantăreţele de muzică populară Sofia Vicoveanca şi Maria Ciobanu, care au primit „Coroana României în grad de cavaler”.

De asemenea, Jessica Douglas Home, preşedinta şi fondatoarea fundaţiei de suflet a Prinţului Charles – Mihai Eminescu Trust – a primit disctincţia regală pentru implicarea în păstrarea patrimoniului cultural din Transilvania.

Ceremoniile organizate cu ocazia zilei de naştere a Majestăţii Sale Regele Mihai vor continua şi sâmbătă, la Ateneul Român, cu un concert caritabil.

„Cu ocazia zilei de naștere a Majestății Sale Regelui, Ateneul Român va găzdui, începând cu ora 18.00, a şaptea ediţie a concertului anual de binefacere organizat de Fundaţia Principesa Margareta a României. Fondurile obținute în urma concertului vor fi folosite pentru sprijinirea tinerilor artiști beneficiari ai programelor Fundației”, se arată într-un comunicat al Casei Regale.

Concertul Regal va fi susținut de pianista Alexandra Dăriescu, alături de Orchestra Fundaţiei Principesa Margareta a României, sub bagheta maestrului Tiberiu Soare. La concert vor lua parte Principesa Moștenitoare și Principele Radu, însoţiţi de Principele Nicolae.

În data de 30 octombrie va avea loc prezentarea publică a emisiunii filatelice dedicată Majestății Sale Regele Mihai, la 
Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Cu această ocazie, Camerata Regală va suţine un recital de muzică clasică. În foaierul Aulei, Romfilatelia va organiza un stand cu mărci poștale, iar Curtea Veche Publishing va fi prezentă cu un stand de carte regală cu cele mai noi apariţii editoriale. La eveniment vor lua parte Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, alături de membri ai Corpului Diplomatic, ai Guvernului României, precum şi personalităţi marcante ale vieţii publice româneşti.

Regele Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, prinţesă a Greciei.

După decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai a devenit rege al României, la numai şase ani. Din cauza vârstei, prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnităţii regale fiind asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930).

Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie echivocă, Carol al II-lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu şi-a asumat atribuţiile de decizie în stat.

Începând cu anul 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial.

Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe regele Mihai I. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi participarea României la operaţiunile militare de pe frontul coaliţiei antifasciste a însemnat, după calculele istoricilor români, scurtarea conflagraţiei mondiale cu cel puţin 200 de zile.

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova.

În 1947, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în Elveţia, la Aubonne (din 2004).

Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu alteţa sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei, iar la 10 iunie 2008, au sărbătorit ‘Nunta de diamant’, după 60 de ani de căsnicie. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.

Regele Mihai I a semnat pe 30 decembrie 2007, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

Regele Mihai I a anunţat, la 10 mai 2011, că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit, schimbând totodată numele familiei sale în „al (a) României”. Mihai I declara că, în conformitate cu dorinţele regelui Ferdinand I şi cu decizia sa din anul 1921, familia regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de „al (a) României”. Începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu mai poartă numele de „Hohenzollern-Sigmaringen”, şi nu mai este cunoscută sub numele de „Casa de Hohenzollern-Sigmaringen”, ci numai sub numele de „Casa Regală a României”.

Este membru de onoare al Academiei Române (19 dec. 2007). Regele Mihai a primit, la 21 mai 2009, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la înfiinţarea, prin Decret Regal, a instituţiei academice bănăţene. De asemenea, Consiliul Local i-a conferit fostului suveran titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara, în semn de recunoştinţă pentru că a fost ctitorul mai multor instituţii de cultură şi educaţie din oraş.

La 7 octombrie 2009, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa. La 13 octombrie 2010, regele Mihai I a primit Medalia ‘Dr. Alexandru Şafran’ din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Regele Mihai I a primit, la 10 mai 2011, la Palatul Elisabeta, distincţia „The Freedom of the City of London” din partea Guild of Freemen of the City of London şi a fost omagiat de oficialii britanici pentru că a scurtat ‘cu cel puţin şase luni’ cel de-al Doilea Război Mondial şi a salvat mii de vieţi.

La 23 octombrie 2011 a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz. Titlul a fost acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-al Doilea Război Mondial în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe.

Averea Regelui Mihai I

Recent, Casa Regală a pus punct proceselor cu statul român, iar Regele Mihai I a reuşit să recupereze parte din proprietăţile care au aparţinut familie. După încheierea proceselor, averea familie regale a României a fost estimată la 60-62 milioane de euro. 

Familia Regală deţine patru castele, aproximativ 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi numeroase terenuri în Poiana Ţapului, precum şi câteva cabane şi cantoane în zona Azuga-Predeal. În acelaşi timp, regele are zeci de kilometri de drumuri forestiere. Mai mult, membrii familiei au avut de asemenea o clădire în Versoix, în Elveţia, care a fost vândută cu suma de 1.5 milioane de euro.