„Ceea ce am găsit foarte interesant a fost obstinaţia Securităţii de a urmări un om care din punct de vedere al regimului comunist nu era decât un simplu cetăţean„, a spus la România TV Mădălin Hodor, consilier superior de la direcţia de inevstigaţii a CNSAS.
Acest simplu cetăţean a fost numit de serviciile secrete…”mai întâi Leon, au continuat cu Străinul, apoi
Rex, iar întreaga operaţiune de spionare a familiei regale purta numele de Acţiunea Coroana„, povesteşte şi Oana Demetriade, cercetător la CNSAS. Operaţiune pentru care s-au mobilizat resurse impresionante.
„Cu toate acestea, au mobilizat resurse uriaşe şi vă daţi seama că în perioada respectivă, să ţii o întreagă filiată de agenţi spioni în străinătate era o operaţiune destul de costisitoare”, a mai spus Mădălin Hodor. „Fiecare informator trimis în străinătate necesita o pregătire de câteva luni de zile, pentru că nu era uşor să introduci pe cineva într-un asemenea cerc”, a precizat expertul.
Era o dorinţă nebună a Securităţii de a pătrunde în cercul unui om care nu avea pe nimeni în străinătate şi care după exil îşi pierduse orice strălucire din ochi.
„Regele a avut o perioadă de zece ani in care aproape nu a vorbit, şocul a fost atât de puternic încât copii îşi amintesc de un tată care tăcea„, povesteşte Princepele Radu al României.
Regele nu era doar urmărit. Se fabricau şi zvonuri pentru a-i diminua popularitatea de care se mai bucura.
„Unul din aceste zvonuri era ca Maiestatea sa va ajunge în ţară. Informaţia a fost dată unor ziariţti de orientare legionară, asociind informaţia cu o formă de trădare (…) Informaţia era evident eronată”, a spus Mihai Demetriade, cercetător la CNSAS.
Regele Mihai a ştiut mereu ca este filat pentru ca îl informau serviciile de contraspionaj elveţian în legătura cu infiltrările din anturaj.
Dosarul de urmărire a Regelui Mihai a fost expus la Biblioteca Naţională. Din 1948, când Mihai I al României a fost forţat să plece în exil, Maiestatea Sa a devenit subiect al urmăririi coordonate 43 de ani de Securitate.