REGINA ANA a murit la 92 de ani. Guvernul decide miercuri DOLIU NAŢIONAL pe 13 august, ziua înmormântării Majestăţii Sale

UPDATE. Guvernul va lua în ședința de miercuri o decizie privind stabilirea unei zile de doliu național, pe 13 august, ca urmare a încetării din viață a Reginei Ana a României, a declarat Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt alExecutivului, citat de Agerpres.

Cel mai probabil doliul național se va ține în ziua în care Regina Ana va fi înmormântată la Curtea de Argeș.

Trupul neînsuflețit al Reginei va fi adus în țară marți, 9 august, pe Aeroportul Henri Coandă, potrivit surselor citate, arătând că se discută în acest moment dacă transportul se va face cu o aeronavă a MApN.

CITEŞTE ŞI: PSD transmite condoloanţe Familiei Regale şi cere Guvernului să decreteze trei zile de doliu naţional

Alte articole

Motivul pentru care s-au certat Kate Middleton și Meghan Markle, de fapt. Detaliul pe care nu mulți îl cunosc

Doliu în Familia Regală a României. A murit în străinătate

REGINA ANA a murit. Reprezentanții Familiei Regale au anunțat că Regina Ana, soția Regelui Mihai, a încetat din viață astăzi, la ora 13.45, în Elveția.

Potrivit tradiției Funeraliilor Regale, corpul Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleș, apoi pentru o zi în Sala Tronului din Palatul Regal de la București. Regina Ana va fi înmormântată la Curtea de Argeș.

Ana, soția Regelui Mihai, avea 92 de ani. S-a născut pe 18 septembrie 1923, la Paris, în familia prințului Rene de Bourbon-Parma și a soției sale, prințesa Margareta a Danemarcei. L-a cunoscut pe Mihai I, regele României, la finalul anului 1947, iar cei doi s-au căsătorit la Atena pe 10 iunie 1948, la jumătate de an după abdicarea forțată a regelui României.

Comunicatul oficial al Casei Regale

„Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia.

La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges. 

În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.

Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale din ţara noastră, corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

Ultimele Funeralii Regale din ţara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale.

Familia Regală anunţă mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile.

Începând de mâine, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanţele pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/ .

Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale.”

Regele Mihai I şi Regina Ana formau cel mai longeviv cuplu regal din istoria României

Regele şi Regina s-au cunoscut pentru prima dată în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.

Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o săptămână de la prima lor întâlnire. Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să se întoarcă în România după încoronarea reginei Elisabeta.

A urmat abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, astfel încât Regina Ana a călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.

Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite; n. 18 septembrie 1923, Paris) este soția fostului suveran Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. Este strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.

Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat agrementul la căsătorie și l-a forțat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947, cuplul căsătorindu-se în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă. În cercurile monarhiste și în familia regală a României este cunoscută sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa).

Principesa Ana de Bourbon-Parma, fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, s-a născut la 18 septembrie 1923, în arondismentul al 16-lea al Parisului. 

În singurul interviu acordat presei din România, cel din cadrul emisiunii „Profesioniştii”, a Eugeniei Vodă, Regina Ana şi-a făcut un amplu portret: o femeie tenace căreia îi place grădinăritul şi care nu şi-a fabricat niciodată o mască pentru a se face plăcută: „Take me, or leave me!”. „Am multe defecte, fără ele viaţa nu are haz”. Regina Ana a vorbit despre tristeţea din anii ’50 a Regelui – aceea de a-şi pierde ţara – şi despre propriile tristeţi: „Culmea nefericirii e atunci când pierzi ceva ce iubeşti. Poate fi un om, poate fi un câine, poate fi o vază care se sparge”.

Sângele albastru. „Slavă Domnului, al meu e tot roşu”

Regina Ana iubea fabulele lui La Fontaine, „pentru că sunt simple” şi spune că sângele albastru e ridicol: „Dacă mă tai, slavă Domnului, e tot roşu. Nu trebuie să fii nobil ca să fii mare”. Regina Ana a fost, de-a lungul vieţii, vânzătoare la un magazin de flori artificiale, a fost şoferiţă pe jeep-urile armatei, a vânat iepuri ca să aibă ce găti la cină.

„La New York am fost vânzătoare la un magazin. Vindeam panglici şi flori artificiale! E ciudat să vezi că atâţia oameni cumpără panglici şi flori artificiale”. În anii ’40, Regina Ana ştia cum se demotează şi cum se montează la loc o maşină. A fost şofer şi infiermieră în armata franceză, pe fronturile din Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg şi Germania.

Cum se plăteşte un taxi?

Povestea de dragoste dintre Principesa Ana şi Regele Mihai a început cu un episod amuzant. În noiembrie 1947, Regele Mihai a plecat la Londra pentru a asista la nunta verişoarei sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. După nunta Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost invitat la o recepţie la Hotel Claridge’s. Povestea întâlnirii lor a fost spusă de mai multe ori de Regina Ana, de fiecare dată amuzată.

„Am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei şi pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, Regele Mihai al României… Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat“, a povestit Regina Ana. Dar stângăcia ei l-a fascinate pe rege. În acel noiembrie 1947, tânăra Ana l-a dus pe Regele Mihai la cinema. Pe vremea aia, Regele Mihai avea 26 de ani şi se confrunta pentru prima dată cu uzanţele vieţii simple: statul la coadă la casa de bilete a cinematografului, plata biletelor, primirea restului. Apoi, cum să te urci într-un taxi şi să plăteşti la finalul cursei? „L-am învăţat toate astea. L-am învăţat cum se trăieşte cu adevărat, nu într-un palat”. Căsătoria lor a avut loc la Atena, în anul 1948, la scurt timp după ce Mihai I a fost obligat să părăsească România. Anul acesta au împlinit 65 de ani de mariaj.

Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite

Regina Ana de Bourbon are şase nume. Pe al şaselea l-a descoperit, din întâmplare, abia în 1999. „Eram în căutarea unui extras de act de naştere pentru fiica mea, Margareta. Am fost surprinsă să constat că şi pe mine mă cheamă Margareta. De altfel, nu prea îmi aduc aminte pe de rost cum mă cheamă”. Prenumele exacte ale reginei Ana sunt Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite. Regina explică: „Părinţii mei s-au simţit obligaţi moral să-mi dea atâtea prenume, fiindcă aveam pe puţin 12 mătuşi. Trebuia să fim diplomaţi cu toate, dar, în acelaşi timp, trebuia, totuşi, făcută o selecţie”.

La masă cu necunoscutul Sting

Regina Ana mărturisea că nu s-a considerat niciodată frumoasă şi nici în ton cu moda: „Să fii la modă mi se pare o pierdere de timp şi un fel de a arunca banii pe fereastră. Am încercat rar să fiu la modă pentru că nu prea o cunosc. Am fost mai degrabă genul sportivă”. Regina Ana pare desprinsă din alt secol. Povesteşte amuzată în cartea ei cum „am scandalizat partea tânără a familiei mele când le-am spus că nu ştiu cine e acest cântăreţ Sting, cu care stătusem la masă, spre invidia celorlalţi”

Fantomele din viaţa familiei

Regina Ana a României povestea în cartea sa autobiografică, „Un război, un exil, o viaţă“, că, între anii 1951-1952, casa din Bramshill (Anglia) în care a locuit împreună cu Regele Mihai şi cu primele două fiice ale lor, Margareta şi Elena, era bântuită de fantome.

Întâmplarea a avut loc pe vremea în care Regina Ana şi soţul ei, Regele Mihai, locuiau în Bramshill, comitatul Hampshire, din Anglia, plătind chirie pentru o casă veche de sute de ani, al cărei proprietar era un nobil britanic, Lord Brockett. Erau anii 1951-1952, iar cuplul regal avea în acel moment două dintre cele cinci fete care li s-au născut: Margareta şi Elena. Despre „Doamna Albă“ care locuise o vreme în acea casă şi cu care prinţesa Margareta obişnuia să vorbească noaptea, despre teama Margaretei de a merge prin anumite zone ale casei, pentru că „simţea prezenţa mai multor persoane mişcându-se în jurul ei“ şi despre „întâlnirea“ Reginei Ana cu fantoma unui fost proprietar al casei, Sir John Coope, „o prezenţă masculină, foarte rea“, vorbeşte soţia Regelui Mihai în cartea ei, “Un război, un exil, o viaţă”.

“Îmi amintesc de căminul din camera Elenei, fiindcă alături de el l-am văzut pentru prima oară de Sir John Coope, aşezat. Stătea cu faţa întoarsă către mine şi m-a privit cu o răceală care m-a împins afară din cameră. Am închis uşa şi i-am spus doicil să mă aştepte. L-am rugat pe Rege să vină cu mine, dar prezenţa stranie a lui Sir John Coope dispăruse. Trebuie să mă explic: l-am văzut, dar nu am perceput cu ochii prezenţa sa fizică într-un mod complet, aşa cum vedem o persoană normală. Dar pot să spun, de exemplu, că era îmbrăcat cu o cămaşă cu mâneci albe şi cu vestă neagră. L-am văzut cu ochii minţii, să zicem. În fine, ca să termin istoria cu fantomele într-un mod amuzant, trebuie să vă spun că a venit la noi în vizită într-o zi Anne Bowes-Lyon, soţia vărului meu George Al Danemarcei. Când a intrat în camera de zi, deşi nu era nimeni înăuntru, ea exclamat: „There is a cocktail party going in your place!“ („E o adevărată petrecere la voi acasă!“). Cu alte cuvinte, ea a simţit fără să-i spună nimeni că aveam «vizitatori». Atunci am hotărât că trebuie să sfinţim casa. Cum proprietarul ei şi toată familia erau protestanţi, am chemat un preot protestant ca să ne facă slujba de sfinţire. Preotul a venit, a binecuvântat casa, a sfinţit-o, iar apoi… surpriză! Noi nu am mai fost deranjaţi, dar cele două femei şi un bărbat care erau personalul permanent al lordului Brockett pentru îngrijirea casei au început să se plângă că aud în fiecare noapte bătăi în pereţi, paşi grei pe duşumele, ciocănituri în ferestrele lor de la etajul trei etc. Probabil că fantomele s-au supărat şi au mers la etajul superior.“

Majestatea Sa Regina Ana a Romaniei a trecut in nefiinta.

Ea este cea a carei caldura si atentie, aratate fata de mine in 1993, cu prilejul unei vizite la o expozitie unde expunea si tatal meu, la Galeria Catacomba (actualul Muzeul al Colectiilor – Calea Vicatoriei), m-au facut sa decid ca misiune de viata sa lucrez pentru Familia Regala si, ulterior, sa aleg Dreptul in acest scop.

Multi ani mai tarziu, in 2011, ajungand la biroul sau din Aubonne, am gasit o fotografie cu noi doi inramata si semnata…

Sunt profund intristat de aceasta pierdere, si imi sunt vii in memorie momentele petrecute in Romania alaturi de Majestatea Sa, dar si in Elvetia, unde imi aduc aminte ca, gasind in arhiva o imagine cu doi tineri in pozitie „en-garde” la scrima, am intrebat-o cine erau, deschizand astfel o povestire despre copilarie, scoala si despre colegul sau de scrima.

Ma bucur de aceste momente si de faptul ca am putut sa-i aduc un prinos de recunostinta, ajutand la publicarea celor doua timbre (2014 si 2015) romanesti care o portretizeaza sub titlul corect.

Majestatea Sa imi va ramane in suflet mereu ca simbol al misiunii mele in viata.

Odihneasca-se in Pace!