Măsuri sporite de sănătate și igienă
Acestea se impun întrucât, așa cum arată Michael Mulgrew, preşedintele United Federation of Teachers (sindicatul profesorilor din New York), „şcoala nu este chiar locul ideal în mijlocul unei pandemii”. Prin urmare, se impune întocmirea unui plan de măsuri „prin care să ne asigurăm că cei care intră în clădire nu vor răspândi nimic”.
Pentru aceasta, este necesară testarea pe scară largă și frecventă împotriva coronavirusului, dar şi purtarea măștilor de protecție, verificarea temperaturii corpului, spălarea mâinilor, igienizarea frecventă și respectarea regulillor de distanțare socială, valabile chiar şi pentru copiii de vârste foarte mici.
Autorităţile americane au ca model de inspiraţie Danemarca, ţară care a redeschis școlile pentru clasele mici pe 15 aprilie după o pauză de patru săptămâni, fiind primul stat european care a luat această decizie. La Școala Internațională din Copenhaga, înainte de a intra la cursuri, copiii se aliniază lângă conuri de trafic aflate la doi metri distanță unul de celălalt, iar într-o sală de clasă sunt doar zece elevi, cu un singur profesor. Profesorii de arte plastice își predau lecțiile online. Pe terenul de joacă au voie doar cinci elevi în același timp. În plus, elevii au inventat un joc numit „atinsul umbrei”, care constă în atingerea umbrei celuilalt, astfel încât să nu se atingă fizic.
Clase cu maximum 12 elevi
Maria Litvinova, cercetătoare la Istituto per l’Interscambio Scientifico din Torino, susține că, în lipsa unui tratament sau a unui vaccin, redeschiderea şcolilor nu se va putea face „în siguranță”. Litvinova recomandă, de asemenea, reducerea contactului social prin plasarea copiilor în cele mai mici grupuri posibile, explicând că „este mai bine dacă acel elev a fost în contact cu un grup de 15 elevi față de 100 de elevi”.
Michael Mulgrew afirmă că, luând în considerare suprafaţa unei săli de clasă din New York, 12 ar fi cel mai mare număr de copii care pot fi adunați într-o clasă pentru a fi respectat principiul distanţării sociale. La Școala Internațională din Copenhaga, în clase sunt acum 10 copii.
Lily Eskelsen Garcia este de părere că acest lucru ar răspunde inclusiv solicitărilor mai vechi făcute de membrii National Education Association, care au solicitat, cu ceva vreme în urmă, micşorarea numărului de elevi dintr-o clasă: „Medicii spun că 39 de corpuri transpirate într-o sală de clasă nu sunt sănătoase și în siguranță… În acest caz, ele ar putea să răspândească o infecție care să ucidă oameni”. Garcia s-a declarat preocupată, în egală măsură, şi de sănătatea profesorilor, tutorilor, lucrătorilor din serviciile alimentare, personalului de asistență școlară. De menţionat că mai mult de 60 de profesori au murit în orașul New York din cauza coronavirusului, în timp ce mai multe informații indică decese ale cadrelor didactice în alte 13 state americane.
Orare alternative
Michael Mulgrew, preşedintele sindicatul profesorilor din New York, propune ca grup de copii să meargă la școală în zilele de luni, miercuri și vineri într-o săptămână, apoi marți și joi săptămâna următoare. Alte propuneri fac referire la introducerea unor schimburi de dimineață și după-amiază.
Elevii de vârste mici au prioritate
Luând ca punct de referinţă exemplul Danemarcei, unde prima dată s-au redeschis creșele și școlile primare, exemplul Norvegiei, care, în primă fază, a redeschis grădinițele, şi al Israelului, care a redeschis, pentru început, grădinițele cu educație specială, Michael Mulgrew este de părere că redeschiderea mai întâi a școlilor elementare din New York „ar putea avea sens” deoarece e foarte probabil ca acești elevi să se afle la distanță scurtă de casele lor și pentru că, în mod normal, ei au un singur profesor în clasă, ceea ce presupune mai puține schimbări în ceea ce privește actualul orar și personalul existent.
Citeşte şi Pandemie coronavirus. Al doilea val loveşte Japonia, insula Hokkaido reintră în carantină
Totuşi, cercetătoarea Maria Litvinova spune că elevii mici sunt mai predispuși să-și pună mâinile pe gură și pe față și, prin urmare, să răspândească o infecție.
Nou calendar școlar
Pentru a recupera orele pierdute în perioada închiderii școlilor din cauza pandemiei, oficialii din domeniul educației și al sănătății discută mai multe propuneri: începerea școlii mai devreme în această toamnă, continuarea cursurilor până în vara viitoare sau ambele variante.
Deocamdată nu a fost luată nicio decizie în acest sens, mai ales că situația este complicată de diverși factori, cum ar fi renegocierea contractelor sindicale. Litvinova a afirmat că, până când nu va exista un vaccin, oficialii ar trebui să se pregătească pentru eventualitatea în care vor fi nevoiți să închidă din nou școlile în situația apariției unor noi focare de infecție.
Politici diferite de frecvență școlară
Autorităţile din SUA iau în calcul varianta în care, deşi şcolile s-ar redeschide, unii părinţi să decidă să-și țină copiii în continuare acasă. Oficialii americani se raportează la situaţia creată de epidemia de poliomielită din 1916. Melissa Thomasson, economistă în domeniul îngrijirii sănătății la Farmer School of Business de la Universitatea Miami din Oxford, a studiat efectele epidemiei de poliomielită din New York asupra educației. Conform cercetărilor lui Thomasson, chiar și atunci când școlile s-au redeschis, aproximativ 200.000 dintre cei 829.000 de elevi ai orașului au rămas acasă de teamă să nu răspândească boala, iar autorităţile a anunțat o „politică de clemență” pentru absențele acumulate în acea perioadă.
Fără adunări, jocuri sportive sau ședințe cu părinții
După reîntoarcerea la cursuri, elevii americani nu se vor mai putea strânge în grupuri mari, jocurile sportive vor fi interzise și, cel mai probabil, părinții nu vor fi primiţi în clădirile școlii.
Continuarea învățământului la distanță
Experţii americani sunt de pprere că învăţământul la distanţă rămâne o necesitate, mai ales în condițiile orarelor alternative, a posibilității închiderii din nou a școlilor din cauza apariției unor noi infecții și a elevilor care se refac după boală. Acest lucru înseamnă instruire și sprijin pentru profesori și echipamente pentru copii.
Sprijin social, emoțional și practic pentru elevi
Experții în domeniul dezvoltării spun că întreruperea cursurilor din cauza pandemiei reprezintă „o experiență adversă a copilăriei”. Odată cu redeschiderea şcolilor, va fi necesar să se ia măsuri de ameliorare a acestei traume, a afirmat inspectorul-șef al educației publice din statul Virginia, James Lane: „Cred că este nevoie ca noi să ne concentrăm pe învățarea socială și emoțională pentru elevi, și nu numai cum putem oferi sprijin academic, dar cum putem oferi asistență în ceea ce privește sănătatea mintală și suportul pentru elevi atunci când se întorc la școală, pentru a-i ajuta să-și revină și să refacem acea plasă de siguranță pe care o reprezintă școlile.”
Donald Trump este optimist cu privire la redeschiderea şcolilor
Preşedintele Trump susţine redeschiderea şcolilor chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp: „Cred că vom vedea numeroase şcoli redeschise chiar şi pentru o perioadă scurtă şi aceasta va fi un lucru bun„. El este încrezător că elevii vor face faţă redeschiderii şcolilor şi că se vor descurca bine, scrie Agerpres.
În strategia susţinută iniţial de Casa Albă pentru relansarea economiei, şcolile ar fi urmat să fie redeschise abia într-o a doua etapă, după cel puţin 15 zile de la reluarea altor activităţi economice. Însă Donald Trump pare să fi revenit asupra acestui calendar, lăsând, totuşi, decizia reînceperii cursurilor la latitudinea guvernatorilor: „Ştiu că unii guvernatori nu sunt încă gata să-şi deschidă statele, dar ar putea fi gata să-şi deschidă şcolile, este alegerea lor„.
Mai multe ţări europene, printre care Danemarca şi Norvegia, şi-au redeschis deja şcolile, iar altele ar urma să le deschidă în viitorul apropiat, cum sunt Franţa şi Olanda, începând de la 11 mai, pentru grădiniţe şi clasele primare.