Relaţiile dintre Franţa şi România sunt în curs de reîncălzire

Trimis ambasador la Paris în urmă cu cinci luni, Luca Niculescu fusese până atunci jurnalist în România. Redactor-șef al RFI Romania, o filială a Radio France Internationale, el a moderat emisiunea ‘În franceză, vă rog’. Ulterior, a fost corespondent al cotidianului Libération timp de 12 ani. ”Primul meu articol pentru Libération a fost despre aderarea României la NATO în 2004”, își amintește Niculescu.

A alege un jurnalist ca ambasador rămâne un lucru rar în mediul diplomatic. La 45 de ani, dintre care 25 în presă, Luca Niculescu a fost numit ambasador, în mod justificat, pentru profesia sa și mai ales pentru cunoașterea Franței.

”Am primit un telefon de la președintele Klaus Iohannis. Am ezitat, am reflectat și am spus ‘da’ rapid. Este o mare provocare și o mândrie să-și reprezinţi țara. Cunoscând bine relația româno-franceză, cred că pot avea o valoare adăugată. În final, mi-am schimbat profesia, dar nu și domeniul”, explică actualul ambasador al României la Paris.

Dacă profilul este atipic, alegerea este una strategică. Un alt jurnalist, Emil Hurezeanu, a fost numit, la rândul său, ambasador la Berlin, în 2015. El și Luca Niculescu au misiunea de a îmbunătăți imaginea României în Germania și Franța — notează Slate.fr.

”Ambasadori cu vechime mi-au spus că este nevoie de 12 până la 18 luni pentru a fi complet familiarizat cu Franța. Eu am avantajul bunei cunoașteri a țării. Înainte de a fi ambasador, veneam de 4 — 5 ori pe an aici, între muncă și vacanțe. Cunosc oameni politici, lumea culturii, mediul afacerilor, presa. Acest lucru mă face să câștig timp”, spune Niculescu.

Luca Niculescu se definește drept ”avanpostul relației franco-române”. O relație pe care o califică ca fiind  ”una dintre cele mai bogate pe care Franța o are cu o altă țară”, continuă sursa citată.

Cuplul Bucureşti – Paris are suişuri şi coborâşuri

În pofida legăturilor solide, cuplul București — Paris cunoaște suișuri și coborâșuri. ”Au existat episoade tensionate, apoi Franța a redescoperit România. Astăzi, relația este mai bună decât în urmă cu cinci ani”, estimează Luca Niculescu.

Printre ”episoadele tensionate” se află chestiunea romilor. În vara lui 2010, Franța și-a înăsprit politica față de romi, și-a accelerat dezafectarea taberelor improvizate și a retrimis câteva sute de persoane către România și Bulgaria.

Președintele român de la acea vreme, Traian Băsescu, i-a cerut șefului statului francez Nicolas Sarkozy ”să încerce să oprească procesul de expulzări”.

În septembrie 2012, Manuel Valls s-a deplasat la București în calitate de ministru de interne pentru a discuta problema integrării romilor. Dezafectarea taberelor continua, în pofida alegerii lui François Hollande în funcția de președinte. În noiembrie 2013, Franța s-a opus aderării României la Schengen.

Devenind ambasador, Luca Niculescu a abordat puțin subiectul. ”Mă așteptam să mi se vorbească mai mult despre romi. Când eram jurnalist, aveam impresia că această problematică ocupa o mare parte a relației bilaterale. Astăzi, atenția presei este în altă parte, se vorbește mai mult despre migranți. România face eforturi pentru incluziunea comunității rome”, continuă el.

Premierul Dacian Cioloș a anunțat un plan pentru scoaterea din sărăcie a 580.000 de persoane până în 2020, dintre care o majoritate dintre romi. Țara a adoptat un plan strategic pentru integrarea acestei populații cu mijloace concrete pentru acces la locuințe, educație, sistem de sănătate și locuri de muncă.

Schimbarea imaginii României și promovarea ei nu este o sarcină ușoară. ”Trebuie să fii prezent peste tot, să vorbești despre țara proprie, să dai interviuri, să lupți contra clișeelor” — spune Luca Niculescu.

Meciul Franța — România din deschiderea EURO 2016 este pentru ambasadorul român o nouă ocazie de a-și vorbi țara de bine. La finalul lui aprilie, Niculescu i-a primit la ambasadă pe doi jucători și pe președintele federației. Vineri seară, ambasadorul va urmări meciul din tribuna prezidențială alături de prim-ministrul român: ”Un moment sportiv și diplomatic, de care ar trebui să profităm pentru a semna o nouă pagină în parteneriatul strategic”.

Referitor la scor, ambasadorul preferă umorul în locul pronosticului. ”Nu este echipa de acum 20 de ani, dar am încredere în jucători. Sunt oameni normali. Nu câștigă sume fabuloase, ci sunt cu picioarele pe pământ. Este mai bine pentru fotbal”, menționează Luca Niculescu.

În toamnă, el îl va însoți pe François Hollande pentru prima sa vizită în România. De la căderea regimului comunist (din România) în 1989, toți președinții francezi au mers la București: François Mitterrand în 1991, Jacques Chirac și 1997 și Nicolas Sarkozy în 2008. Presa română, ca și cea franceză, s-a focalizat pe două lucruri — căsătoria lui Sarkozy cu Carla Bruni și imaginea lui Nicolas Sarkozy păstrând stiloul președintelui român după ce a semnat un acord.

Președintele Klaus Iohannis a venit la Paris în februarie 2015, la trei luni după alegerea sa. Un apropiat de-al său a mărturisit pentru Libération: ”Acești ultimi zece ani nu au fost foarte fericiți, fiind dominați de lipsa interesului fostului președinte Băsescu pentru Franța și de obsesia lui Nicolas Sarkozy față de unica problemă a romilor”. Afirmații raportate într-un portret al lui Klaus Iohannis, semnat … Luca Niculescu.