UPDATE: Premierul Viorica Dăncilă a transmis, luni, la Palatul Cotroceni, propunerile de noi miniştri la Educaţie, Justiţie şi Interne, au precizat pentru AGERPRES surse guvernamentale.
Comitetul Executiv al PSD a validat, săptămâna trecută, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gîrbovan la Justiţie, Şerban Valeca la Educaţie şi Mihai Fifor la Afaceri Interne.
De asemenea, au fost validate ca propuneri de vicepremier, Ana Birchall la parteneriate strategice şi Iulian Iancu, pe probleme economice.
„Vreau ca la Ministerul Justiţiei să fie cineva care cunoaşte foarte bine modul în care lucrează magistriaţii, cineva care a lucrat alături de magistraţi, cineva independent, şi nu am vrut ca să mai fie cineva înregimentat politic”, a susţinut premierul, după şedinţa Comitetului Executiv al PSD.
„Dacă ne uităm la activitatea doamnei Dana Gârbovan, vedem că este o activitate în domeniu, o activitate foarte apreciată de către toţi magistraţii”, a adăugat ea.
Dăncilă a mai spus, răspunzând unei întrebări, că plecarea Anei Birchall „nu are nicio legătură” cu faptul că ea ar fi fost de acord cu desfiinţarea Secţiei speciale.
„Nu legaţi înlocuirea Anei Birchall de anumite aspecte legate de justiţie. Îmi doresc o justiţie independentă, o justiţie în care deciziile, în care actele normative adoptate să fie în consens cu magistraţii, cu cei care lucrează în acest domeniu, şi cred că este important ca la acest minister să avem o persoană care să aibă discuţii, consultări cu magistraţii”, a afirmat Dăncilă.
Întrebată dacă criticile aduse de Gârbovan raportului GRECO au reprezentat un criteriu pentru alegerea sa, Dăncilă a spus: „Ştiţi cum, vedem doar o anumită afirmaţie a unei persoane şi legăm întreaga activitatea de acea afirmaţie. Nu am citit ce a declarat sau ce nu a declarat doamna Dana Gârbovan, ştiu că este un magistrat cu foarte multă experienţă şi vreau la Ministerul Justiţiei un magistrat cu foarte multă experienţă”.
Referitor la afirmaţiile că Gârbovan este o apropiată a fostului ministru Florin Iordache şi a susţinut ordonanţa 13, Dăncilă a spus: „De ce în momentul în care se face o nominalizare încercăm imediat să aducem o parte negativă pentru acea persoană? Haideţi să gândim pozitiv şi să vedem şi lucrurile bune. Încercăm să facem anumite conexiuni, mergem pe anumite scenarii, cred că nu este o abordare bună”.
Dăncilă a spus că speră ca preşedintele Iohannis să accepte nominalizarea.
„Nu văd ce motiv din punct de vedere profesional să găseşti să respingi o asemenea propunere”, a afirmat Dăncilă.
Nominalizarea Danei Gârbovan pentru Ministerul Justiţiei a fost criticată dur de opoziţie.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat că, acţionând în total dispreţ faţă de votul cetăţenilor la referendumul pe teme de justiţie, PSD rămâne ”Ciuma roşie”, aşa cum îl consideră milioane de români.
Liderul USR, Dan Barna, a precizat că Dana Gârbovan a fost unul dintre cei mai vocali susţinători ai „reformei” iniţiate de Dragnea şi Iordache în Justiţie, în favoarea penalilor din politică. Dan Barna a subliniat că numirea Danei Gârbovan în Guvern este un semnal extrem de îngrijorător că PSD va relua eforturile de a-şi subordona Justiţia şi i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să nu accepte această numire.
Şi prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a afirmat că Viorica Dăncilă porneşte în cursa pentru alegerile prezidenţiale cu un singur crez: să desăvârşească, din fruntea statului, priorităţile toxice ale lui Liviu Dragnea, PSD având un efect profund toxic asupra României, pentru că este un partid anti-european, anti-românesc şi pro-infractori.
Dana Gârbovan a anunţat că a acceptat de principiu propunerea de a fi ministru al Justiţiei, cu condiţia de a-i fi asigurată independenţa deplină şi ca preşedintele Klaus Iohannis să fie de acord de principiu.
Dana Gârbovan a anunţat, duminică, într-o postare pe Facebook, 12 obiective pe care le are dacă va fi numită în Guvern, între care combaterea corupţiei, precizând însă că lupta împotriva corupţiei nu trebuie transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Gârbovan scrie şi despre relaţia cu Comisia Europeană, în care îşi doreşte un dialog, pentru că o recomandare trebuie să aibă în spate o bază factuală corectă şi completă, altfel concluziile pot fi eronate. Între obiectivele ei se numără şi problema arhivei SIPA.