Curtea Supremă a admis apelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, după ce Remus Borza a fost achitat în aprilie 2014 de Curtea de Apel București.
Remus Borza, ACHITAT în dosarul Hidroelectrica de Curtea de Apel Bucureşti
În același dosar, Nicoleta Munteanu, asociata lui Borza, a primit tot un an de închisoare cu suspendare.
Pe 17 octombrie 2013, cei doi au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului Curții de Apel București (PCAB).
Potrivit PCAB, pe 20 iunie 2012 Tribunalul București a admis cererea de intrare în insolvență a Hidroelectrica SA, administrator judiciar fiind desemnat Euro Insol SPRL, unde asociați sunt Remus Borza (50%) și Nicoleta Munteanu (50%).
Ulterior, Euro Insol SPRL a fost confirmată ca administrator judiciar al Hidroelectrica în ședința Adunării Creditorilor din 14 septembrie 2012 și prin încheierea judecătorului sindic din 3 octombrie 2012.
În cadrul procedurii de insolvență, împotriva tabelului preliminar de creanțe, au fost formulate de către creditori 74 de contestații, iar pentru reprezentarea juridică în legătură cu aceste contestații Remus Borza a propus Comitetului Creditorilor, în ședința din data de 25 octombrie 2012, angajarea societăților de avocatură Borza și Asociații (unde Borza deține 95% din părțile sociale, iar Nicoleta Munteanu 5%) și casa de avocatură P. și Asociații în schimbul unui onorariu de 1.500 euro/dosar.
Fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, urmărit pentru conflict de interese
Comitetul Creditorilor nu a aprobat angajarea celor două societăți de avocatură, ci a hotărât ca angajarea avocaților să se facă în baza unei proceduri competitive și transparente (3 cereri de oferte, cu evitarea conflictelor de interese și cu respectarea principiului maximizării averii debitoarei), în limita unui buget mediu de 3.000 euro, plus TVA/dosar.
Drept urmare, administratorul judiciar a solicitat și a primit 4 oferte: ofertă depusă de SCPA Borza și Asociații cu un onorariu fix de 1.500 euro, plus TVA/dosar pentru toate cele 74 de contestații, fără a se preciza dacă onorariul solicitat este doar pentru fond ori pentru fond și recurs; ofertă depusă de Societatea Civilă Profesională de Avocați V., D. și Asociații cu un onorariu de 35.000 euro/dosar, fără a se preciza dacă onorariul solicitat este doar pentru fond ori pentru fond și recurs; ofertă depusă de Societatea Civilă Profesională de Avocați P. și Asociații cu un onorariu de 1.500 euro, plus TVA/dosar pentru anumite contestații și de 2.500 euro, plus TVA/dosar pentru alte contestații, cu precizarea că onorariul solicitat este doar pentru faza procesuală a fondului și ofertă depusă de Cabinetul individual de avocat D.I. cu un onorariu de 3.000 euro, plus TVA/dosar, cu precizarea că onorariul solicitat este atât pentru fond, cât și pentru recurs.
Prin procesul verbal din data de 5 noiembrie 2012, semnat de Remus Borza, în urma analizei ofertelor, s-a decis încheierea contractelor de asistență juridică cu SCPA Borza și Asociații, Societatea Civilă Profesională de Avocați P. și Asociații și Cabinetul individual de avocat D. I. pentru un onorariu fix de 3.000 euro, plus TVA/dosar, cu precizarea că onorariul stabilit acoperă atât faza procesuală a fondului, cât și pe cea a recursului.
Astfel, între Euro Insol SPRL și SCPA Borza și Asociații au fost încheiate 34 contracte de asistență juridică având ca obiect asistență și reprezentare juridică în 34 de contestații aflate pe rolul Tribunalului București, în care Hidroelectrica avea calitatea de parte.
Toate cele 34 contracte au fost semnate din partea administratorului judiciar Euro Insol de către Nicoleta Munteanu, iar din partea SCPA Borza de către un avocat colaborator al societății de avocatură.
În baza acestor 34 contracte, SCPA Borza a emis către Euro Insol un număr de 34 facturi fiscale, care au fost achitate în totalitate de Euro Insol, prin ordine de plată emise de Remus Borza.
Conform procurorilor, Remus Borza a realizat pentru sine și colega lui, în mod direct, un folos material în cuantum de 559.843,11 lei.
Parchetul arăta la acea vreme că folosul material nu reprezintă un prejudiciu adus unității, astfel încât, fiind o infracțiune de pericol, prin faptele comise nu s-a creat vreun prejudiciu în dauna SC Hidroelectrica SA, iar anchetatorii nu au dispus măsuri asigurătorii în faza urmăririi penale.