Renate Weber declară pentru RFI că se trece „dintr-o extremă în cealaltă”.
„Nu cred că poate să fie susţinută o astfel de idee, dar mărturisesc că eu n-am văzut iniţiativa, vorbesc strict din relatările pe care le-am văzut în presă. Nu, nu cred că poţi să spui «niciodată, în nici o împrejurare», pentru că sunt situaţii în care apelezi la cătuşe pentru că persoana se opune, pentru că… deci nu văd cum am putea accepta o astfel de idee ca niciodată cineva pentru astfel de infracţiuni să nu fie încătuşat. Şi nu văd de ce am face distincţia între tipurile de infracţiuni”, spune europarlamentarul.
Renate Weber deplânge totuşi unele situaţii în care dreptul la imagine al persoanei arestate este afectat.
„În momentul în care o persoană este lipsită de libertate, a-i pune cătuşele nu este ceva excesiv. Excesiv mai degrabă este în momentul în care persoana aceea e plimbată în faţa tuturor, deci este aspectul celălalt, cel care ţine totuşi de dreptul la imagine. Noi confundăm cele două lucruri, procedurile pe care trebuie să le îndeplinească cei care investighează un caz (…) şi aspectul care ţine de imagine. Asta a fost excesivă în unele situaţii. Trebuie să păstrăm un just echilibru între toate aceste lucruri”.
Renate Weber crede că s-ar impune o dezbatere mai largă privind arestul preventiv.
„În privinţa arestărilor, aici cred că trebuie să avem o dezbatere mai largă, care să nu privească doar demnitarii, ci să privească în general orice persoană care săvârşeşte o faptă penală, care este bănuită că a săvârşit o faptă penală.
Eu toată viaţa mea am fost de părere că arestarea trebuie să fie excepţia categorică. Deci starea de libertate pe parcursul cercetărilor penale, pe parcursul urmăririi penale trebuie să fie regulă. Şi aici cred că de fapt este vorba de legislaţie, când anume poţi totuşi să arestezi pe cineva, să privezi de libertate pe perioada anchetei penale. Aici, în opinia mea, comportamentul persoanei trebuie să fie cel care să-l facă pe judecător să ia o astfel de decizie. Vedem că şi în alte ţări, chiar şi pentru fapte săvârşite cu violenţă se dispune punerea în libertate, dacă cineva a fost reţinut, deci nici măcar acolo nu este de la sine lipsirea de libertate. Este o analiză pe care judecătorul trebuie să o facă”.
Întrebată dacă în România se face abuz de arestul preventiv, Renate Weber a răspuns: „În România întotdeauna s-a făcut abuz de arest preventiv, indiferent cu privire la cine. Nu vorbim acum numai de demnitari, de faptele de corupţie. În România întotdeauna arestul preventiv a fost luat cu maximă uşurinţă. Să nu uităm că am avut perioade de timp când oamenii erau arestaţi ani de zile, fără să fie trimişi în judecată, a fost nevoie de o modificare constituţională, care să impună limita de sus de şase luni pe perioada urmăririi penale, sigur, când eşti în faza de cercetare judecătorească e diferit, dar în România întotdeauna din păcate, lipsirea de libertate pe perioada anchetei penale, deci până ca persoana să fie trimisă în judecată a fost excesivă, în opinia mea”.
Întrebată cum comentează argumentul adus de cele mai multe ori de magistraţi, că persoana respectivă poate influenţa martorii din dosar, Renate Weber a răspuns: „Dar nu credeţi că asta este o chestiune care trebuie apreciată în fiecare caz în parte? Că aşa toţi putem în principiu să fim eventuali infractori. Nu putem judeca aşa, trebuie să judecăm şi să sancţionăm o persoană în funcţie de fapte”.
Declaraţiile europarlamentarului Renate Weber vin în contextul în care senatorul PSD, Nicolae Şerban, a propus modificarea Codului de Procedură Penală astfel încât un politician cercetat pentru corupţie să nu mai fie încătuşat, arestat sau adus cu mandat, doar anchetat sub arest la domiciliu.
Vezi aici proiectul de lege
Comisia juridică a Senatului va discuta, marţi, propunerea de modificare a Codului de Procedură Penală, inţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae şi aflat în consultare publică din ianuarie, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violenţă.