La Tribunalul Constanţa începe un proces în care Radu Ioan Hristovici, controlor vamal superior în cadrul biroului Vamal de Frontieră Constanţa, este trimis în judecată de către procurorii DNA pentru luare de mită, scrie Adevărul.
Vameşul este acuzat că, în mai 2018, că a primit mită de două ori, de la doi cetăţeni arabi cu afaceri în domeniul exportului de animale în România. Potrivit anchetatorilor, sumele de bani erau oferite pentru ca actele vamale să fie rezolvate mai repede, iar vapoarele cu oi să plece din Portul Midia în aceeaşi zi în care animalele au fost încărcate.
Şpaga a fost dată chiar în biroul vamal, după cum reiese din discuţia dintre vameş şi mituitor ce apare în interceptările DNA.
După cum reiese din rechizitoriul procurorilor DNA, acest caz nu este unul singular. În Portul Midia ar fi „un obicei” să se ofere bani angajaţilor instituţiilor publice care trebuie să efectueze controale la ieşirea mărfii din ţară.
De altfel, vameşul acuzat de luare de mită a recunoscut în faţa procurorilor că „pentru ca activitatea de vămuire şi export să decurgă bine, fără probleme, persoanele care se ocupă de exportul animalelor plătesc în mod regulat, pentru fiecare navă, între 2.000 şi 5.000 de euro”.
Potrivit Adevărul, mita ajunge la funcţionarii tututor instituţiilor implicate. În Portul Midia, exportul animalelor vii trebuie verificat de mai multe instituţii. Este vorba despre Direcţia Sanitar Veterinară, Biroul Vamal, Poliţia de Frontieră şi Căpitănia Portului.
În fiecare lună, din Portul Midia pleacă aproape 15 nave încărcate cu animale, destinaţia fiind ţările arabe. România exportă anual peste un milion de oi, pe cale maritimă. Pornind de la valoarea medie a şpăgii oferite pentru fiecare vapor, menţionată în rechizitoriul procurorilor, ar înseamna că funcţionarii cu atribuţii în port ar încasa peste 600.000 de euro pe an mită.
Procesul vameşului Radu Ioan Hristovici a început la scurt timp după scufundarea în Portul Midia a navei Queen Hind, ce avea la bord 14.600 de oi.
Vameşul Radu Hristovici a fost interceptat în două situaţii în care a primit mită, chiar în biroul său din Portul Midia. Primul caz a avut loc în noaptea de 5-6 mai 2018, când vameşul Hristovici a încasat suma de 3.000 de lei de la Nasreddin Aswad, cetăţean sirian, proprietarul unei firme româneşti specializată în creşterea şi exportul oilor – SC Bălana Expres.
„Nasreddin: Cât trebuie să-ţi dau?
Hristovici: Eu zic 35.
Nasreddin: Acum nu am decât 20 de milioane (n.r. – 2.000 de lei). Ia 25, e bine?
Hristovici: 30!
Nasreddin: OK. Ţine!
Hristovici: Thank you!
Nasreddin: O să colaborăm foarte bine! Să dea Dumnezeu!
Hristovici: Să dea! A good friendship. Putem să ne mai întâlnim să mai vorbim de business-uri sau să vă dau ponturi. Vai ce bine îmi pare că v-am cunoscut, domnule Naser“.
După plecarea sirianului, agentul vamal rămas singur cu banii în mână s-a întrebat: „Unde p**a mea să-i ascund?“, aşa cum reiese din interceptările DNA.
Procurorii susţin că, după primirea mitei, animalele au fost băgate pe culoarul portocaliu de îmbarcare în vas, unde se verifică doar documentele, nu şi marfa fizică. Ulterior, vaporul a putut pleca din Midia.
Vameşul Hristovici a fost interceptat de procurori şi pe 12 mai 2018. Atunci, Naim Jabanou, un cetăţean arab cu drept de şedere în România, s-a prezentat în Portul Midia în calitate de reprezentant a două firme pentru a exporta 15.000 de oi.
Potrivit anchetatorilor, pentru a urgenta actele vamale, arabul i-a dat vameşului mită 2.500 de lei. Cu toate că între actele vamale şi realitatea din teren era o diferenţă de 900 de oi, aşa cum reiese din interceptări, nava pleacă din Portul Midia, fără ca cineva să verifice numărul exact al animalelor.
„Hristovici: Trebuie să vorbeşti cu mine azi, pe zi, că diseară e un coleg de la Constanţa care nu ştie despre ce e vorba. Cât sunt aici? Jabanou: 25 (2.500 de lei – n. r.) Hristovici: Shukran! (Mulţumesc! – n. r.). Tati, eu răspund, tu nu mai treci pe aici. La revedere!“.
Jabanou le-a spus procurorilor că „se cunoaşte faptul că vameşii din port vor cere bani”.
În timpul anchetei, Nasreddin Aswad şi Naim Jabanou au recunoscut că au dat mită vameşului şi au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare pe fiecare.
În apărarea sa, vameşul a afirmat că a fost anchetat chiar în perioada când era în concediu medical (n.r. – octombrie 2018), având febră, ameţeli şi simptomele varicelei. Din acest motiv, declaraţia dată în faţa procurorilor nu ar fi una coerentă.
În iulie 2019, conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Galaţi l-a suspendat din funcţie.
„Am dat banii mai departe şefului direct, nepăstrând nicio parte dintre ei“, a declarat Hristovici în faţa judecătorilor de Cameră Preliminară, cerând ca încadrarea faptelor sale să fie complicitate la luare de mită, nu luare de mită.