Republica Moldova își decide duminică viitorul. Cine sunt candidații la prezidențiale. Care este favoritul caselor de pariuri. Ce spun sondajele despre aderarea la UE

Duminică, 20 octombrie, este o zi extrem de importantă pentru viitorul Republicii Moldova. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, simultan cu referendumul la care cetăţenii sunt invitați să răspundă la întrebarea: ”Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Va fi al cincilea scrutin prezidenţial de la declararea independenţei în care preşedintele se alege în mod direct, prin sufragiu universal, notează news.ro. Asta după ce, pentru o perioadă semnificativă, preşedintele a fost ales de Parlament, lucru ce a provocat blocaje politice îndelungate.

Scrutinul, pentru a fi declarat valabil, trebuie să adune la urne cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Pe listele electorale sunt înscriși circa 3,3 milioane de alegători, ceea ce înseamnă că pentru validare este nevoie ca la urne să se prezinte minimum 1,1 milioane de alegători.

Un candidat câștigă prezidențialele din primul tur dacă obține cel puțin 50 la sută plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, va fi organizat turul doi, la care participă primii doi clasați din turul 1. După turul 2, câștigător va fi candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de prezența la vot.

Alte articole

SONDAJ. Maia Sandu, favorită clară să câștige un nou mandat de președinte al Republicii Moldova

Mihai Tudose, despre Victor Ponta: ”A fost un prim-ministru foarte bun. Uitaţi-vă la ceea ce a însemnat România pe acea guvernare”

În Republica Moldova, orice cetăţean cu drept de vot, care a împlinit 40 de ani, a locuit sau locuieşte permanent în țară de cel puţin 10 ani, cunoaşte limba română şi are studii superioare poate candida la funcţia de preşedinte. Candidaţii pot fi propuşi de partidele politice înregistrate, blocurile electorale sau grupuri de iniţiativă ale cetăţenilor, mai precizează sursa citată.

16 secții de vot vor fi deschise în România, pentru alegerile din Republica Moldova

Scrutinul de anul acesta introduce, în premieră pentru Republica Moldova, votul prin corespondenţă. Această metodă se aplică parţial şi este disponibilă pentru cetăţenii moldoveni aflaţi în timpul alegerilor pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Islandei şi Finlandei, cu condiţia să se înregistreze în prealabil pentru votul prin corespondenţă şi să fie incluşi în lista electorală după acceptarea cererii lor.

Preşedinta Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, Angelica Caraman, a anunţat vineri că procesul de recepţionare a voturilor prin corespondenţă trimise de moldovenii din diaspora s-a încheiat joi seara, la ora 18:00 (ora locală din ţările gazdă). Birourile electorale de peste hotare au recepţionat 1.344 de plicuri ale moldovenilor care au optat pentru votul prin corespondenţă, fiind cu 464 mai puţine decât totalul celor trimise alegătorilor.

Pe de altă parte, pentru moldovenii din diaspora vor fi deschise 234 secții de vot, în 37 de țări. În România vor fi 16 secții, în București și alte 11 orașe.

La prezidențialele de anul acesta din Republica Moldova sunt 11 candidați, inclusiv actualul șef al statului, Maia Sandu.

Lista candidaților la prezidențialele din Republica Moldova (în ordinea de pe buletinele de vot)

1.Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM)

2.Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate

3.Renato Usatîi – Partidul Nostru

4.Vasile Tarlev – Partidul pentru Viitorul Moldovei

5.Irina Vlah – candidat independent

6.Ion Chicu – susținut de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei

7.Andrei Năstase – candidat independent

8.Octavian Țîcu – susținut de blocul electoral ”Împreună”

9.Victoria Furtună – candidat independent

10.Tudor Ulianovschi, candidat independent

11.Natalia Morari, candidat independent

Favorită certă la câștigarea alegerilor prezidențiale este actuala șefă a statului, Maia Sandu (52 de ani), care are și cetățenie română. Principalele sale atuuri sunt programul pro-european, reformele anticorupție și stilul de viață relativ modest.  Într-un interviu recent, Maia Sandu spunea că locuiește alături de mamă într-un apartament cu două camere, iar în declarația de avere din 2023 soldul ei bancar înregistra suma de 600 de dolari.

În cel mai recent sondaj de opinie, Maia Sandu era creditată cu 35,8 la sută din intențiile de vot, procent uriaș în raport cu ceilalți candidați.

Citește și Cea mai mare pictură murală din București, realizată de Fabio, un artist brazilian GALERIE FOTO

Cine sunt principalii adversari ai Maiei Sandu

Principalul contracandidat al Maiei Sandu este considerat Alexandr Stoianoglo (57 de ani), fost procuror general. Acesta este susținut de partidul fostului președinte Igor Dodon (PSRM), deși, teoretic, între cele două părți ar exista divergențe la nivel politic. PSRM are orientare evident pro-rusă, în timp ce Stoianoglo, în conferinţa de presă de lansare a candidaturii, a afirmat că sprijină integrarea Republicii Moldova în UE. Stoianoglo a pozat în victimă a regimului Maia Sandu, după ce aceasta, în 2023, l-a demis din funcția de procuror general, în urma unor acuzații de abuz în serviciu, corupţie pasivă şi declaraţii false. În ultimul sondaj de opinie, Stoianoglo avea 9 la sută din voturi, la mare distanță de favorita principală a prezidențialelor, Maia Sandu.

Al treilea favorit, conform sondajelor, este controversatul Renato Usatîi (45 de ani), fost primar al municipiului Bălţi – al doilea oraș ca mărime din Moldova, după capitala Chișinău. Este o prezență relativ nouă în politica din Republica Moldova, cu popularitate în creștere și datorită activității pe rețelele de socializare. A candidat și la prezidențialele din 2000, unde a fost pe locul 3, după Maia Sandu și Igor Dodon. Înaintea intrării în politică, Usatîi a locuit mulţi ani în Rusia. Marea umbră din biografia lui, invocată frecvent în spațiul public, este legătura cu personaje din zona penală. Astfel, au fost făcute publice fotografii cu el alături de Grigore Caramalac, unul dintre cei mai cunoscuţi infractori originari din Republica Moldova, refugiat la Moscova de peste 20 de ani. Și apropo de Moscova, trebuie precizat și că Renato Usatîi, într-un interviu din 2013, afirma că ”eroul” său este Vladimir Putin. În ultimul sondaj, Usatîi era creditat cu 64, la sută din voturi.

Care sunt cotele la casele de pariuri

Maia Sandu este favorită certă și în opinia caselor de pariuri. Ea are o cotă de 1,12 să câștige alegerile, conform cotelor afișate, vineri seară, de Casa Pariurilor. Cota este extrem de mică, ceea ce înseamnă probabilitate extrem de mare ca Maia Sandu să obțină un nou mandat de șef al statului. La 10 lei pariați pe victoria Maiei Sandu, se încasează 11,2 lei minus impozitul, dacă actuala șefă a statului câștigă alegerile.

În aceste condiții, contracandidații Maiei Sandu au cote foarte mari. Asta înseamnă, în opinia caselor de pariuri, șanse mici ca Alexandr Stoianoglo sau Renato Usatîi să fie viitorul președinte al Republicii Moldova. Primul are cota 5, iar al doilea, 7.

Ceilalți candidați au cote între 15 și 300, ceea înseamnă șanse infime la victorie.

Citește și Cum a reușit politicile PSD la guvernare să relanseze sectorul construcţilor rezidențiale. Statistici INS

Cum se validează referendumul

În privința referendumului ce se va desfășura simultan cu primul tur al prezidențialelor, ultimul sondaj de opinie arată că au crescut și procentul celor care spun că vor vota (76,3 la sută, faţă de 68,3 la sută în septembrie), și cel al moldovenilor care ar răspunde DA la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” (55,1 la sută, faţă de 53,8 la sută).

Referendumul pentru modificarea Constituției, organizat la inițiativa Maiei Sandu, va fi considerat valabil dacă la el participă minimum o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, adică peste 1,1 milioane de alegători, la fel ca la prezidențiale.

Constituția va fi modificată, în vederea aderării la Uniunea Europeană, dacă majoritatea celor prezenți la urne votează DA.

La 23 iunie 2023, Moldova a primit statutul de ţară candidată la UE, alături de Ucraina, în baza angajamentului de a efectua reforme structurale.