Restricţii de circulaţie în Capitală pentru desfăşurarea protestelor FSLI

În conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, în data de 6 noiembrie 2013 în intervalul orar 10.00 – 15.30, vor avea loc un miting şi un marş organizate de FSLI, informează Brigada Rutieră a Capitalei.

Conform sursei citate, între 11.00 şi 13.00, în Piaţa Victoriei, va avea loc un miting, în spaţiul delimitat Bulevardul Aviatorilor, Şoseaua Kiseleff şi breteaua din prelungirea Bulevardului Iancu de Hunedoara

Pe durata desfăşurării acestuia, circulaţia rutieră va fi sistematizată pe principiul dublu sens pe Bulevardul Aviatorilor. Pe Şoseaua Kiseleff se va circula normal până în momentul plecării în marş.

În intervalul 13.00 – 15.00, va avea loc un marş pe traseul Piaţa Victoriei – Calea Victoriei – Pod Naţiunile Unite – Bulevardul Naţiunile Unite – Bulevardul Libertăţii – Piaţa Constituţiei.

În timpul marşului, circulaţia rutieră va fi restricţionată pe traseul de deplasare şi pe străzile adiacente la acesta.

Peste 10.000 de membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ sunt aşteptaţi să protesteze, miercuri, în Capitală, printr-un miting la Guvern şi un marş până la Palatul Parlamentului, principala lor revendicare fiind alocarea a şase procente din PIB pentru educaţie.

„Dacă şi după această amplă acţiune vom fi trataţi cu aceeaşi ignoranţă, dascălii vor fi nevoiţi să închidă şcolile”, a declarat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.

În 30 octombrie, după ce peste 400 de membri ai FSLI au pichetat timp de trei zile sediile Guvernului şi USL, reprezentanţii federaţiei au anunţat că acţiunile nu au dus la niciun rezultat, iar atitudinea guvernanţilor împinge profesorii spre protestul final – greva generală.

Şi sindicaliştii federaţiilor „Spiru Haret” şi „Alma Mater” au protestat în Bucureşti, luni, printr-un pichet la Palatul Parlamentului.

Sindicaliştii FSLI cer alocarea din 2014 a minimum 6% din PIB pentru educaţie, conform articolului 8 din Legea educaţiei, şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ în totalul cheltuielilor de personal din sectorul public.

De asemenea, sindicaliştii cer modificarea Legii educaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic, astfel încât să se elimine discriminările existente în prezent şi să ducă la creşterea calităţii actului de instrucţie şi educaţie şi a gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor.

Reprezentanţii FSLI susţin că principalele modificări care se impun sunt: reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I; decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei; introducerea prevederilor Legii 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic; reintroducerea sporului de doctorat; posibilitatea pensionării anticipate, cu cel puţin trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei; acordarea gradaţiei de merit şi pentru personalul didactic auxiliar, precum şi introducerea posibilităţii dobândirii de către cadrele didactice a celei de-a doua specializări, prin programe de conversie profesională, cu finanţare de la bugetul de stat.

Sindicaliştii mai cer adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50 la sută, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie de 2:1.

„Aceasta este singura soluţie pentru ca meseria de dascăl să devină motivantă şi tinerii performanţi să fie atraşi către cariera didactică”, susţin reprezentanţii FSLI.

Aceştia au mai arătat că se impune majorarea salariilor personalului nedidactic, având în vedere faptul că actualele venituri ale acestei categorii de salariaţi „le permit un trai sub limita de subzistenţă”.

Sindicaliştii mai cer depolitizarea învăţământului, în sensul că, în dobândirea funcţiei de director al unităţii de învățământ, rolul determinant să revină colectivului unităţii, şi nu factorilor politici.

De asemenea, FSLI mai cere regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerințelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă.

Citeşte şi Peste 10.000 de sindicalişti din învăţământ protestează miercuri la Guvern şi Parlament