Restricţiile impuse persoanelor peste 65 de ani, atacate în justiţie ca discriminatorii de o fostă judecătoare

Ordonanța Militară numărul 3 din 24 martie 2020 permite circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani doar în intervalul orar 11-13 și doar pentru aprovizionare, asistență medicală, sprijin acordat familiei, scurte exerciții fizice sau plimbarea animalelor de companie, dar și pentru activități agricole.

Citește și: Nouă noi decese de coronavirus anunţate joi în România. Bilanţul morţilor a ajuns la 229

 Statisticile la nivel mondial arată că persoanele vârstnice prezintă cel mai mare risc de îmbolnăvire gravă urmată de deces din cauza coronavirusului, iar autoritățile au justificat impunerea de restricții de circulație pentru seniori prin necesitatea de a îi proteja de infectare.

Elena Cârcei, fostă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pensionată în urmă cu cinci ani, a atacat aceste norme la Tribunalul București la 3 zile după adoptare și a cerut suspendarea aplicării lor prin ordonanță președințială, pe motiv de discriminare, conform profit.ro

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

Potrivit Codului de procedură civilă, ordonanța președințială este procedura prin care „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Reclamanta a arătat că OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de urgență, în baza căreia președintele Iohannis a instituit prin decret starea de urgență luna trecută, permite restrângerea unor drepturi fundamentale numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituție, care stipulează că orice măsură de restrângere trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății restricționate. Fosta judecătoare de la ÎCCJ mai citează prevederea din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii, precum și norma privind interzicerea discriminării din Carta drepturilor fundamentale a UE.

„Art. 2 din Ordonanța militară nr.3/24.03.2020 operează o discriminare bazată pe motiv de vârstă instituind pentru persoanele care au împlinit 65 de ani restricționarea circulației lor în intervalul orar 11-13, ca excepție de la interdicția instituită de art. 1 privind circulația tuturor persoanelor. Încalcă astfel dispozițiile art. 4 din OUG 1/1999, întrucât nu respectă dispoziția constituțională a art. 53 alin. (2), care instituie condiția aplicării nediscriminatorie a restrângerii dreptului la circulație, instituit cu titlu general de art. 1 din Ordonanța militară. Încalcă și condiția art. 53 alin. (2) a caracterului necesar, restricția instituită de art. 2 nefiind necesară într-o societate democratică, devreme ce art. 3 din Ordonanța militară operează o discriminare subsidiară pe motiv de interes profesional în cadrul categoriei de vârstă discriminate de art. 2 pe motiv de vârstă. Încalcă normele de drept european, cu aplicare prioritară conform art. 5 Cod civil, art. 21 din Carta drepturilor fundamentale UE cu aplicare directă în baza art. 6 TUE și jurisprudența CJUE cu privire la nediscriminare, cu aplicare directă”, este raționamentul prezentat instanței de fostul magistrat.

Tribunalul București și-a declinat competența de soluționare și a trimis dosarul la Curtea de Apel București (CAB), care a respins solicitarea. Cu toate acestea, hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

„Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea executării actului administrativ pe calea ordonanței președințiale. Respinge ca inadmisibilă pe calea ordonanței președințiale cererea de suspendare a executării dispozițiilor art. 2 și 3 din Ordonanța militară nr. 3 din 24.03.2020”, a hotărât CAB. Motivarea hotărârii nu este încă disponibilă. În martie, statul român a cerut, printr-o notă verbală, activarea articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede că ”în caz de război sau de alt pericol public care amenință existența unei națiuni”, un stat membru ”poate lua măsuri derogatorii de la obligațiile prevăzute în Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu contravină altor obligații care decurg din dreptul internațional”.

Avocatul Poporului a transmis ulterior că activarea de către România a articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu duce la suspendarea drepturilor omului, ci permite doar luarea unor măsuri derogatorii.