Resursele energetice ale României, monedă de schimb pentru aderarea la Schengen. Cum a influențat Lukoil votul Olandei

Resursele energetice ale României, monedă de schimb pentru aderarea la Schengen. După veto-ul impus în Consiliul JAI, pe 8 decembrie 2022, Austria a susținut sus și tare că ”migrația ilegală” prin frontierele României, este motivul care au stat la baza votului său. Însă, în ultimele luni, adevăratele interese ale Austriei au fost devoalate și în realitate ele sunt legate de OMV și gazele din Marea Neagră. Acestea au devenit din ce în ce mai vizibile în urma presiunilor făcute până la nivel de președinte și premier, pentru ca o mare parte din gazul din Marea Neagră să poată ajunge în Austria, la firma petrochimică Borealis-OMV, potrivit Gândul.ro.

Citește și România îşi poate lua adio de la Schengen sub preşedinţia UE a Suediei, dacă nu obţine acordul Austriei: „Până nu există o şansă rezonabilă, nu are rost să o punem pe ordinea de zi”

Resursele energetice ale României, monedă de schimb pentru aderarea la Schengen

Statul român, prin intermediul Ministerul Energiei, deține 21% din Petrom-OMV, iar acest lucru le-a determinat pe autoritățile austriece să crească presiunile OMV pentru gazele din Marea Neagră cu destinația Austria. Atunci când s-a lovit de refuzul autorităților române de a satisface aceste cerințe aberante Austria și-a impus votul negativ.

Însă, Austria nu a fost singura țară care a surprins întreaga Comunitate Europeană prin votul negativ privind aderarea României la Schengen. Deși până în ziua votului, Olanda a susținut aderarea țării noastre la Schengen, votul final a fost influențat de interese oculte ale oficialilor olandezi.

Alte articole

Condițiile Austriei pentru aderarea completă la Schengen a României. ”Preocupările noastre sunt luate în serios”

Marcel Ciolacu confirmă aderarea României la Schengen chiar în presa austriacă: ”Am avut mai multe discuții cu Karl Nehammer. Așteptăm ca România să adere pe deplin la Schengen începând din 2025”

Astfel, chiar în ziua votului, Olanda și-a schimbat subit poziția și a blocat aderarea României, invocând un motiv stupid, acela că țară noastră era cuplată la aderarea la Schengen de Bulgaria, lucru care are cunoscut încă la lansarea negocierilor.

Cu toate acestea adevăratele motive ale Olandei au ieșit și ele repede la iveală.

Deși unii au pus votul negativ pe baza intereselor legate de Portul Constanța, care ar fi putut deveni un competitor al portului Rotterdam, adevăratul motiv este reprezentat de interesul energetic în România pe care îl are firma olandeză Royal Dutch-Shell, una dintre primele companii occidentale care a venit în România după Revoluția din Decembrie 1989.

În 2007, Shell și-a vândut toate activele și a părăsit țara noastră, nedorind să rămână pe o piață mică zonală în care OMV tocmai achiziționase principala companie locală, Petrom.

Însă, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, SHELL a identificat în țara noastră noi oportunități și asta datorită poziționării sale la granița zonei de conflict.

Compania nu este interesată să ajute Ucraina în război, ci după finalizarea lui, mai exact, la procesul de reconstrucție și vrea să folosească țara noastră pentru a avea un acces mai rapid în zona afectată de conflict.

Îngrijorător este faptul că sancțiunile UE impuse companiilor cu capital rusesc din Europa, dar și sancțiunile Rusiei la adresa companiilor occidentale au consolidat „parteneriatul” ruso-olandez prezent și în relațiile LUKOIL-SHELL.

În luna mai 2022, 400 de benzinării SHELL din Rusia au fost transferate către LUKOIL Rusia, iar această tranzacție a deschis noi scheme de evitare a sancțiunilor și embargoului petrolier care se aplică din 2023.

„Achiziţia afacerii de o calitate extrem de ridicată a Shell din Rusia se integrează foarte bine în strategia Lukoil de dezvoltare a canalelor sale de vânzări prioritare, inclusiv pe segmentul de retail, precum şi în domeniul lubrifianţi”, spunea, la acel moment, Maxim Donde, vicepreşedinte Lukoil.

Deși vorbim de 400 de benzinării, cele două companii nu făcut publică valoarea tranzacţiei.

„Conform acordului, peste 350 dintre angajaţii Shell Neft vor fi transferaţi către Lukoil”, a informat Shell.

În urma suspendării operaţiunilor din Rusia, Shell a înregistrat deprecieri de active de 3,9 miliarde de dolari după impozitare.

SHELL a pus ochii pe SC Lukoil România SRL și Rafinăria Petrotel LUKOIL SA

Compania Olandeză și-ar dori să mute în portofoliul său cele tre sute de benzinării pe care LUKOIL le deține în România prin SC Lukoil România SRL – RO10547022 și Rafinăria Petrotel LUKOIL SA – RO1350659, dar problemele legale pe care LUKOIL le are în România sunt un impediment major pentru acest transfer.

Dosarul „LUKOIL” a apărut în anul 2014 și este conține cel mai  mare prejudiciu din istoria României, aproximativ 2 miliarde de euro, ceea ce a dus la un sechestru pus pe bunuri în valoare de 1,2 miliarde de euro.

„Tribunalul Prahova a decis menţinerea sechestrului asigurător pe acţiunile Petrotel-Lukoil deţinute de Lukoil Holdings BV Olanda, dar şi pe mai multe conturi ale companiei olandeze, până la concurenţa sumei totale de aproape 1,2 mld. euro. Decizia a fost luată pe dată de 18 februarie şi prelungeşte astfel unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală şi spălare de bani din România, care datează încă din 2015. Acţiunile asupra cărora a fost pus sechestrul nu pot fi înstrăinate”, a transmis  Tribunalului Prahova, într-un comunicat de presă.

Astfel, LUKOIL HOLDING BV OLANDA este în centrul investigațiilor acestui dosar ccare a cauzat statului român prejudicii de miliarde de euro,  pe care statul olandez dorește să-l închidă și să-l mușamalizeze, dând astfel cale liberă transferului activelor LUKOIL din România către Compania olandeză SHELL.

După deschiderea acestui proces, LUKOIL HOLDING BV OLANDA  a mutat profitul pe Lukoil România SRL, unde nu există sechestru.

Datele bilanțurilor anuale depuse la Administrațiile Fiscale din România de către cele două firme Lukoil arată foarte clar că după deschiderea procesului LUKOIL practicile evazioniste ale Rafinăriei au fost diminuate, iar profitul înregistrat ulterior dosarului a fost mutat pe Lukoil România SRL, firma pe care momentan nu a fost instituit sechestru, dar asupra căreia planează suspiciuni de complicitate în dosar.

Ca să scape de orice bătaie de cap ruşii de la Lukoil caută să vândă businessul din România, iar Shell este dispusă să preia lanţul de benzinării de la noi.

Astfel gigantul energetic Shell ar putea reveni în retailul de combustibili din România, prin preluarea lanţului de benzinării Lukoil, compus din lanţul de benzinării şi rafinăria de la Ploieşti.

În urma preluării activităților LUKOIL din România, SHELL va obține în sfârșit accesul  la Portul Constanța. Asta pentru că LUKOIL are în derulare contracte de închiriere și operaționale cu Oil Terminal Constanța, cu care Lukoil a semnat și în 2023 un contract de 56 milioane de lei, devenind cel mai mare client al Portului OTC.

Astfel, gigantul SHELL vreaca cea mai mare parte a operațiunilor viitoare din Oil Terminal Constanța să fie dirijate către Ucraina, păstrând doar strictul necesar aprovizionării benzinăriilor din România.

Aceste operațiuni vor pune în pericol securitatea energetică din România generând astfel o penurie de produse pe piață internă, generatoare de profit imediat.

Citește și România încearcă să pună pe agenda Consiliului JAI de la Stockholm aderarea la Schengen. Lucian Bode va participa la reuniunea informala din Suedia