Cine poate fi pomenit?
Se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Nu pot fi pomeniti cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii se savarseste numai pentru cei care sunt membri ai ei, adica au devenit prin Sfintele Taine, madulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniti nici copiii morti nebotezati, pentru ca ei nu sunt membri ai Bisericii.
Sfintii Parinti au randuit ca sambata sa se faca pomenirea celor adormiti, pentru ca este ziua in care Hristos a stat cu trupul in mormant si cu sufletul in iad, ca sa-i elibereze pe dreptii adormiti. Pe de alta parte sambata e deschisa spre duminica, ziua invierii cu trupul. Duminica este numita si ziua a opta, pentru ca este ziua inceputului fara de sfarsit, ea nu va mai fi urmata de alte zile, va fi eterna.
Cinstirea rudelor trecute la viata de Dincolo
Pentru praznicul Mosilor de Iarna se pregatesc toti crestinii, saraci sau bogati, fiecare dupa posibilitatile sale materiale. In ziua Mosilor de Iarna, dar si in toate sambetele dedicate pomenirii mortilor pana la Sfintele Pasti, crestinii pastreaza legatura cu cei dragi, plecati la viata de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugaciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiti din familia lor.
Cinstirea rudelor raposate se manifesta si prin ingrijirea permanenta a mormintelor. De la capataiul celor adormiti nu trebuie sa lipseasca Sfanta Cruce, candela, florile proaspete presarate sau semanate pe mormant sau in jurul acestuia. Vasele cu tamaie si lumanarile reprezinta, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecati la viata vesnica.
REŢETA COLIVĂ. Cum să faci cea mai bună colivă de Sâmbăta Morţilor
In traditia ortodoxa, in ziua praznicului se aduc la biserica, pentru a fi sfintite, coliva, prescurea si o sticla de vin. De asemenea, se sfintesc vase cu mancare si pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiti le impart dupa slujba de pomenire, atat saracilor din biserica, cat si vecinilor, persoanelor sarmane intalnite la cimitir si pe strada, in ziua parastasului.
Mod de preparare Coliva cu arpacas, nuca si stafide
– alegem graul de impuritati si-l spalam bine ;punem la fiert intr-un vas cu peretii grosi, arpacasul , apa si o lingurita cu sare
-eventual punem o tabla groasa dedesubt
incercam bobul si daca e aproape fiert adaugam zaharul si mai lasam 10 minute(sa stea lingura drept in fiertura!)
-dam deoparte , acoperim cu o folie alimentara(sa nu prinda compozitia o pojghita) si lasam la racit
-compozitia se amsteca apoi cu nucile sfaramate(cu sucitorul pe o coala alba)sau macinate cu masina , stafidele, cu mirodeniile
-rezulta 2 platouri unde vom modela frumos compozitia ;acoperim cu nuca de cocos(netezim cu un cutit sau cu ajutorul unei coli A4, presand usor) si punem tiparul sub forma de cruce si pudram cu cacao sau facem crucea din bomboane de ciocolata
pe margini facem cerculete din cacao cu un capacel de la o sticla de plastic
putem decora si cu alte fructe uscate:fulgi de migdale,caise uscate confiate,alune intregi nesarate, coapte si frecate de pielita
dam la rece si apoi o vom duce la biserica pentru a fi sfintita.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.
Reteta coliva Jamila
Moșii de iarna 2021. Ingrediente colivă
1 kg arpacaș
1,5 kg miez de nucă
250 g zahăr
Coaja rasă de la 2 lămâi
Coaja rasă de la 1 portocală
2 lingurițe de scorțișoară
3 linguri esență de rom
Pentru ornat: bomboane, cacao, zahăr pudră, miere etc.
MOSII DE iarna. Cea mai simplă şi RAPIDĂ Reteta coliva
Ingrediente:
1 kg grâu/arpacaş
500 g zahăr
500 g nucă
esenţă de rom
coajă rasă de lămâie
Pentru ornat:
pesmet de biscuiţi
zahăr pudră/fulgi de cocos
cacao/ciocolată
1. Se alege grâul de neghină, iar apoi se spală în nouă ape. Când este curat, se pune în oală şi peste el se pune apă, până când aceasta este două degete deasupra grâului.
2. Se pune la fiert la foc mic cu un praf de sare (potenţează gustul dulce) şi se amestecă din când în când, să nu se lipească. După aproximativ o oră şi jumătate, când apa scade şi devine vâscoasă, se opreşte o ceaşcă din lichid şi se ia de pe foc. Acoperit cu un prosop, se lasă deoparte pentru aproximativ o oră, o oră şi jumătate, pentru ca grâul să se umfle.
3. Nuca se mărunţeşte cu cuţitul sau se toacă la maşină sau la robot. După acest timp, zahărul se pune într-un ibric şi se amestecă cu mucilagiul oprit în ceaşcă şi se topeşte tot zahărul.
4. Oala cu grâu se pune din nou pe foc, iar siropul obţinut prin topirea zahărului se toarnă deasupra. Se lasă pe foc până începe din nou să fiarbă, amestecând continuu, astfel încât grâul să nu se lipească. După încorporarea zahărului, oala se ia de pe foc şi, acoperită cu un prosop, se scoate la rece, pe balcon sau pe geam. Dacă vreţi să se răcească şi mai repede, puteţi deşerta grâul într-un recipient cu diametru mai mare.
5. Nuca mărunţită poate fi presărată deasupra grâului fiert pentru ca acesta să nu prindă crustă, iar totul se lasă la rece.Â
6. Sâmbătă dimineaţa, totul se amestecă, se adaugă coaja de lămâie rasă şi esenţa de rom, după gust, se deşartă în castroane şi se ornează coliva. Este de preferat ca acest lucru să se facă înainte de a merge cu coliva la biserică pentru ca ornamentele să nu se topească peste noapte.
Peste grâul aşezat în recipiente se presară mai întâi pesmet de biscuiţi, iar apoi zahăr pudră sau fulgi de cocos. Se ornează fie cu cacao, fie cu bombonele, fie cu jumătăţi de miez de nucă, fie cu tablete de ciocolată, obiceiul fiind ca deasupra să fie formată o cruce.
Ingrediente:
1 kg grâu/arpacaş
500 g zahăr
500 g nucă
esenţă de rom
coajă rasă de lămâie
Pentru ornat:
pesmet de biscuiţi
zahăr pudră/fulgi de cocos
cacao/ciocolată
Mod de preparare:
1. Se alege grâul de neghină, iar apoi se spală în nouă ape. Când este curat, se pune în oală şi peste el se pune apă, până când aceasta este două degete deasupra grâului.
2. Se pune la fiert la foc mic cu un praf de sare (potenţează gustul dulce) şi se amestecă din când în când, să nu se lipească. După aproximativ o oră şi jumătate, când apa scade şi devine vâscoasă, se opreşte o ceaşcă din lichid şi se ia de pe foc. Acoperit cu un prosop, se lasă deoparte pentru aproximativ o oră, o oră şi jumătate, pentru ca grâul să se umfle.
3. Nuca se mărunţeşte cu cuţitul sau se toacă la maşină sau la robot. După acest timp, zahărul se pune într-un ibric şi se amestecă cu mucilagiul oprit în ceaşcă şi se topeşte tot zahărul.
4. Oala cu grâu se pune din nou pe foc, iar siropul obţinut prin topirea zahărului se toarnă deasupra. Se lasă pe foc până începe din nou să fiarbă, amestecând continuu, astfel încât grâul să nu se lipească. După încorporarea zahărului, oala se ia de pe foc şi, acoperită cu un prosop, se scoate la rece, pe balcon sau pe geam. Dacă vreţi să se răcească şi mai repede, puteţi deşerta grâul într-un recipient cu diametru mai mare.
5. Nuca mărunţită poate fi presărată deasupra grâului fiert pentru ca acesta să nu prindă crustă, iar totul se lasă la rece.
6. Sâmbătă dimineaţa, totul se amestecă, se adaugă coaja de lămâie rasă şi esenţa de rom, după gust, se deşartă în castroane şi se ornează coliva. Este de preferat ca acest lucru să se facă înainte de a merge cu coliva la biserică pentru ca ornamentele să nu se topească peste noapte.
Peste grâul aşezat în recipiente se presară mai întâi pesmet de biscuiţi, iar apoi zahăr pudră sau fulgi de cocos. Se ornează fie cu cacao, fie cu bombonele, fie cu jumătăţi de miez de nucă, fie cu tablete de ciocolată, obiceiul fiind ca deasupra să fie formată o cruce.